Judecătoarea Adriana Stoicescu, ce îşi desfăşoară activitatea la Tribunalul Timiş, vine cu o serie de precizări referitoare la modul în care un judecător poate accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau un procuror poate ajunge la Parchetul de pe lângă această instanţă.

“Ca să promovezi judecător la ÎCCJ trebuie să ai o vechime de 18 ani.

Că să ajungi aici, trebuie să parcurgi toate etapele: judecătorie, tribunal, curte.

Ca să devii procuror la Parchetul de pe lângă ÎCCJ trebuie să ai grad de parchet de pe lângă curtea de apel. E simplu”, a scris judecătoarea pe pagina sa de Facebook.

Contextul acestor explicaţii

Miercuri, 14 iulie, Curtea Constituţională a României a admis o obiecţie de neconstituţionalitate a ÎCCJ cu privire la reducerea de la 10 ani la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT. Curtea a decis că vechimea necesară unui procuror pentru accederea la DNA şi DIICOT trebuie să fie cel puţin aceeaşi ca la Parchetul General.

DNA, DIICOT și ministrul Justiției cereau respingerea sesizării, atrăgând atenţia asupra deficitului de personal de peste 40% în cele două Direcţii.

CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de ÎCCJ şi a constatat că dispoziţiile art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale.

“Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate, Curtea, având în vedere structura ierarhică a Ministerului Public, a stabilit că legiuitorul are obligaţia constituţională să instituie, în plan vertical, condiţii de acces generale şi specifice în funcţiile de execuţie aflate pe niveluri ierarhice diferite. Dacă în cadrul aceluiaşi nivel ierarhic sunt organizate direcţii specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiţii speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora faţă de cele generale şi specifice deja existente; însă, marja sa de apreciere nu poate să se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie să fie unitară şi coerentă, cu respectarea principiului controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public.

DNA şi DIICOT sunt direcţii specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie învestite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicată circumscrise combaterii criminalităţii organizate, terorismului sau corupţiei, după caz. Reperul pentru stabilirea condiţiei de vechime necesare accederii la funcţia de procuror în cadrul direcţiilor specializate este cea stabilită pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât şi sub cel al temporalităţii sale (10 ani), astfel că, în niciun caz, standardul numirii în funcţie nu poate fi inferior celui al promovării în funcţie la nivelul antereferit. Totodată, specializarea poate implica o condiţie superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcţie, dar nicidecum una inferioară”, se arată în motivarea CCR, potrivit Agerpres.

Conform Curţii, rezultă că este nu numai raţional, dar şi imperativ din punct de vedere al exigenţelor constituţionale ca vechimea efectivă pentru numirea în funcţiile de procuror DIICOT sau DNA să reflecte poziţia constituţională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în structura Ministerului Public, calitatea de structură specializată a acestor direcţii, precum şi caracterul superior al rangului dobândit.

“Ar fi paradoxală plasarea celor două direcţii specializate la cel mai înalt nivel ierarhic şi compunerea acestora din procurori aflaţi la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcţia de procuror la parchetul de pe lângă tribunal. În consecinţă, vechimea efectivă în funcţie pentru aceste numiri trebuie să fie cel puţin aceeaşi cu cea necesară pentru accederea în funcţia de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai afirmă judecătorii constituţionali.

Sursa foto: Dreamstime