În această speță s-a constatat că acele conversații ale salariatului din timpul orelor de muncă pot fi monitorizate de angajatori, neîncălcându-se dreptul la respectarea vieții private și a corespondeței atunci când se face în cadrul unei proceduri disciplinare, pentru a demonstra încalcarea de către angajat a Regulamentului de ordine interioară.

Totuşi, angajatorii nu au un drept nelimitat de a-și supraveghea angajații, dar în anumite situații, acest lucru este acceptabil. Curtea constatând că nu este nerezonabil pentru un angajator să dorească să verifice dacă angajații își îndeplinesc sarcinile profesionale în timpul orelor de lucru.

“Ca urmare a acestei hotărâri, nu trebuie sub nicio formă să se creeze falsa percepție în rândul angajatorilor în sensul legalității supravegherii preventive sau continue a angajaților. În ceea ce privește dispozitivele personale ale angajaților, lucrurile sunt clare, acestea nu pot fi monitorizate”, spune Beatrice Stoica, avocat al casei de avocatură Ionescu și Sava.

Pe de altă parte, din punct de vedere legal, angajatorul are dreptul de a supraveghea modul în care sunt folosite echipamentele sale și de a monitoriza activitatea desfășurată prin intermediul acestora, însă acesta trebuie să își informeze salariații privind instalarea unui astfel de soft și să precizeze drepturile și obligațiile în ceea ce privește utilizarea calculatorului la locul de muncă printr-o anexă la contractul de angajare sau prin Regulamentul intern, spun specialiștii Ionescu și Sava.

În principiu, în fața instanțelor în care s-au invocat astfel de probleme, s-a distins între situația în care angajații nu au fost informați  cu privire la posibilitatea de monitorizare,  în acest caz, considerându-se că supravegherea constituie o ingerință inacceptabilă în viața privată a persoanei și situația în care angajații au fost în cunoștință de cauză cu privire la posibilitatea supravegherii persoanei sau a monitorizării corespondenței. “Ca urmare, considerăm că, în principial, problema supravegherii angajaților referitoare la utilizarea internetului trebuie să facă obiectul unei dispoziții speciale din regulamentul intern sau, după caz, din contractul de muncă, în caz contrar, orice monitorizare ar putea fi considerată, în împrejurari concrete, drept o încălcare flagrantă a legii”, declară Beatrice Stoica.

Cazul analizat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului privește un cetățean român angajat la o companie privată ca inginer, care la cererea angajatorului sau a creat un cont de Yahoo Messenger pentru a răspunde întrebărilor clienților. După ce angajatorul l-a anunțat că mesajele sale de pe Yahoo Messenger au fost monitorizate timp de câteva zile și că înregistrările  arată  că a folosit internetul în scopuri personale, contrar reglementarilor interne, comunicând cu fratele și logodnica acestuia, reclamantul a răspuns în scris că a folosit Yahoo Messenger doar în scopuri profesionale, negând afirmațiile angajatorului. Reclamantul s-a plâns în fața instanțelor naționale că decizia angajatorului său de a-i desface contractul de munca a fost nelegală, prin acest fapt încălcându-i dreptul său la respectarea vieții private și a corespondenței.