Președinta PAIR susține că decizia de a închiria sau cumpăra cu credit ipotecar un apartament poate influenţa fenomene masive din societatea românească, inclusiv migraţia, educaţia şi piaţa muncii în ansamblu. ,,Cheltuielile cu chiria pot deveni factor de decizie în a schimba chiar locul de muncă, alegerea de a părăsi ţara în favoarea unor economii mai predictibile, lăsând astfel un gol în piaţa muncii, a subliniat Cristina Pisaltu.
Precauţia excesivă a băncilor româneşti poate evita o criză
„Precauţia excesivă a băncilor româneşti poate evita o criză a sistemului bancar, dar poate împinge economia în recesiune. Dinamica pieţei imobiliare include nu doar deţinătorii de proprietăţi, dar şi o multitudine de domenii conexe. Proprietar sau chiriaş, poate părea sinonim la nivelul sumelor alocate lunar, dar face o diferenţă uriaşă în predictibilitatea pieţei muncii, în presiunea pusă pe sistemul de pensii şi chiar pe viitorul familiilor.
Chiria poate părea o alternativă într-un stat ai cărui cetăţeni beneficiază de protecţie socială solidă, însă în contextul actual, sistemul bancar trebuie privit ca un instrument pe termen lung, nu doar ca şi colector de dobânzi. Comunităţile de proprietari tind să crească valoarea unui imobil şi atât timp cât preţurile nu ating nivelurile europene, consider cumpărarea, o investiţie sustenabilă pe termen lung”, a declarat Cristina Pisaltu.
Potrivit unui comunicat al Patronatului Agenţilor Imobiliari din România (PAIR), opţiunea de credit ipotecar poate fi o soluţie pentru cei care intenţionează să cumpere o proprietate, însă dobânzile pentru astfel de credite au crescut considerabil în ultima perioadă, ceea ce a dus la o scădere cu peste 23% a vânzărilor din primele trei luni ale 2023.
Dobânda medie pentru un credit ipotecar nou a ajuns la 8% în luna martie
Dobânda medie pentru un credit ipotecar nou a ajuns la 8% în luna martie, dublă comparativ cu nivelul de 4% din decembrie 2021. Această scumpire a creditării poate explica de ce apetitul românilor pentru împrumuturi ipotecare a scăzut, iar ca efect imediat cererea solvabilă este, la rândul ei mai mică, ceea ce duce, inevitabil, la o corecţie a preţurilor la imobiliare.
„Ce trebuie luat cu adevărat în calcul la decizia de cumpărare a unui apartament nu sunt contracţiile pieţei sau inflaţia anuală ci, mai degrabă, retrospectiva ultimilor 15-20 de ani. Este o realitate că investiţia într-o locuinţă nu satisface numai nevoia de proprietate a românilor, dar este şi un instrument generator de venit constant şi solid, pe termen lung. Impredictibilitatea este nota dominantă a economiei româneşti din ultimii 30 de ani şi realitatea este că, în comparaţie cu anii 2000, proprietăţile s-au scumpit. Este cale lungă până la alinierea la UE, dar direcţia este clară”, a subliniat Cristina Pisaltu.
Reticenţa în acordarea creditelor şi înăsprirea condiţiilor de acordare a împrumuturilor face ca majoritatea să ia în calcul opţiunea de închiriere a unei proprietăţi. În afară de faptul că nu trebuie să se îngrijoreze cu privire la ratele unui credit, clienţii pot alege să locuiască într-o zonă mai bună sau într-o proprietate mai spaţioasă, fără să fie nevoiţi să facă o investiţie majoră, se menţionează în comunicatul patronatului.
Potrivit sursei citate, oraşele României sunt încă în expansiune şi deţinătorii de capital au apetenţă pentru investiţii considerate sigure, dar la nivelul populaţiei cu venituri medii, scăderea capacităţii de a deţine propria locuinţă şi în lipsa protecţiei financiare a băncilor, cheltuielile cu chiria pot deveni factor de decizie în a schimba chiar locul de muncă, alegerea de a părăsi ţara în favoarea unor economii mai predictibile, lăsând astfel un gol în piaţa muncii.
La rândul său, Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF, a arătat strânsa corelare între domeniul imobiliar şi fluctuaţiile economice la nivel global.
Chiriac: Fluctuaţiile preţurilor reflectă nu doar inflaţia, dar şi trendurile mondiale în ecosistemul bancar
„Dinamica pieţei imobiliare este un barometru pentru economiile naţionale. Fluctuaţiile preţurilor reflectă nu doar inflaţia, dar şi trendurile mondiale în ecosistemul bancar şi în economia mondială în ansamblu. Investiţiile imobiliare pot proteja lichidităţile de inflaţie, iar tendinţa de creştere a preţurilor imobiliare în România, pe termen lung, indică o aliniere la nivelul european.
Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor arată o populaţie rezidentă în scădere cu 1,1 milioane locuitori şi se impun măsuri corelate la nivel de strategie naţională, pentru a stopa fenomenul migraţiei. Conform datelor Eurostat, România este pe ultimul loc în UE când vine vorba despre mărimea locuinţei, măsurată după numărul mediu de camere per persoană şi trebuie să înţelegem că pe lângă preţul de achiziţie şi cuantumul ratelor pentru o astfel de investiţie, sustenabilitatea pe termen lung atât la achiziţionare dar mai ales la construirea imobilelor noi, este crucială”, a subliniat Cristina Chiriac, în comunicatul citat.