Vladimir Putin urmărește să divizeze Europa
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a pus gând rău bătrânului continent? Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a reamintit că adversarii sunt conștienți că migrația reprezintă o vulnerabilitate pentru statele europene. Scopul este de a face viața extrem de dificilă în Ucraina, astfel încât să se creeze presiune asupra migrației către Europa. Acest lucru este ceea ce se întâmplă în prezent. Rusia a generat deja presiune migratorie prin intermediul perturbărilor din Siria și Africa, orchestrate prin intermediul grupării paramilitare Wagner.
Este important să se înțeleagă că Rusia folosește migrația ca pe o armă, iar adversarii o utilizează în același mod. Ei împing migranții peste graniță și provoacă probleme statelor europene. Din perspectiva drepturilor omului, trebuie să se accepte acești oameni. Situația actuală alimentează extremismul de dreapta.
Ce se mai întâmplă în Ucraina?
În plus, situația ucrainenilor de pe frontul de luptă este extrem de gravă. Promisiunile europene referitoare la trimiterea de arme și muniții nu au fost îndeplinite. Totuși, acest lucru ar putea fi remediat prin preluarea coordonării acestor livrări de către NATO. Premierul Estoniei și-a exprimat îngrijorarea că promisiunile lor nu sunt suficiente pentru a salva vieți. Atacurile rusești vizează, acum, orașele ucrainene în mod constant, zi și noapte. Unele țări din Europa nu percep amenințarea unei înfrângeri ucrainene în aceeași măsură. Unele state nu văd sau nu cred că, dacă Ucraina va cădea, Europa ar fi în pericol.
Cu o zi în urmă, fostul președinte al Estoniei, Toomas Ilves, a prezis că, dacă Ucraina va cădea în mâinile Rusiei, până la 30 de milioane de ucraineni vor încerca să fugă din țara natală.
„Aceasta este amenințarea cu care ne confruntăm din cauza inacțiunii noastre. Europa a avut o cădere completă atunci când s-a confruntat cu două milioane de refugiați din Orientul Mijlociu în 2015”, a spus el.
Cum s-ar putea consolida arhitectura europeană de apărare?
Kaja Kallas a evidențiat legăturile dintre conflictele militare din Azerbaidjan și Armenia, Orientul Mijlociu și Marea Chinei de Sud. Ea a comparat situația actuală cu greșelile din anii 30, menționând invazia italiană în Etiopia, ocuparea germană a Austriei și războiul chino-japonez.
„Lecția din 1938 și 1939 este că dacă agresiunea dă roade undeva, ea va fi preluată în altă parte. Înfrângerea Ucrainei este ceva din care vor învăța toți agresorii. Vor afla că în 2024, fără îndoială, poți să colonizezi o altă țară și nu ți se întâmplă nimic”, a reamintit ea.
A propus câțiva pași mici pentru consolidarea arhitecturii europene de apărare, inclusiv crearea unui fond european de apărare, sporirea cheltuielilor individuale pentru apărare ale statelor naționale și introducerea unei obligațiuni de apărare partajate pentru a stimula cheltuielile.
A infirmat, însă, existența unor discuții serioase în Estonia despre trimiterea de trupe militare în Ucraina. Crede că ar fi mai bine ca Vladimir Putin să fie păstrat în necunoștință despre planurile Europei. A subliniat că întârzierea Ucrainei în mobilizarea mai multor trupe militare este una dintre problemele reale ale acestui război.
