De ce bani la buget și nu pușcărie în caz de evaziune fiscală. Explicațiile CCR

Potrivit luju.ro, Decizia 146/2024 a Curții Constituționale a României, condusă de judecătorul Marian Enache, a fost motivată în zilele recente. Această decizie, emisă la 19 martie 2024, a declarat constituțional proiectul de lege elaborat de președinții PSD și PNL – premierul Marcel Ciolacu și, respectiv, președintele Senatului, Nicolae Ciuca. Conform acestui proiect, evaziunea fiscală sub 1 milion de euro nu va mai fi sancționată cu închisoarea, dacă prejudiciul este achitat în timpul urmăririi penale, plus 25% din valoarea acestuia.

Curtea Constituțională a atras atenția că scopul legii trebuie să fie recuperarea prejudiciului, mai degrabă decât închiderea antreprenorilor în închisoare și, astfel, distrugerea mediului de afaceri românesc.

Este important de menționat că inițiativa legislativă a fost contestată la Curtea Constituțională de către parlamentarii USR și că decizia a fost pronunțată cu unanimitatea voturilor judecătorilor constituționali.

Ce spune Decizia CCR

Potrivit Deciziei CCR 146/2024, Curtea a constatat ca reglementarea este un pas important in trecerea pe care statele trebuie sa o faca, de la teoriile traditionaliste de natura retributiva ale dreptului penal, conform carora aplicarea unor pedepse privative de libertate in cazul comiterii infractiunilor reprezinta o conditie sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit carora, in cazul infractiunilor ce au ca scop realizarea unor castiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie sa vizeze descoperirea si confiscarea respectivelor bunuri (in sens larg), in vederea introducerii lor sau a contravalorii lor in bugetul public.

Asadar, dispozitiile legale criticate constituie o forma de transpunere a dezideratului anterior mentionat in politica penala a statului in domeniul evaziunii fiscale.

Mai mult, textele criticate prevad, in cazul comiterii infractiunilor de evaziune fiscala reglementate la art.6/1, 8 si 9 din Legea nr.241/2005, ca alternativa la angajarea raspunderii penale conform dispozitiilor Codului penal si ale Codului de procedura penala, plata unor sume de bani considerabil mai mari decat prejudiciul produs prin savarsirea acestor infractiuni.

Când începe urmărirea penală?

Astfel, nesesizarea de catre organele competente a organelor de urmarire penala, cu consecinta nepedepsirii faptuitorului, este conditionata, conform textului criticat, de plata integrala a sumei de bani reprezentand prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia la care se adauga dobanzile si penalitatile [art.10 alin.(1) teza a treia din Legea nr.241/2005];

  • dispunerea, in cursul urmaririi penale, a unei solutii de clasare, in temeiul art.16 alin.(1) lit.h) din Codul de procedura penala, este conditionata de plata integrala a prejudiciului produs prin infractiunea de evaziune fiscala majorat cu 25% din valoarea acestuia la care se adauga dobanzile si penalitatile [art.10 alin.(3) teza intai din Legea nr.241/2005];
  • dispunerea in cursul judecatii in prima instanta a unei solutii de incetare a procesului penal conform aceluiasi temei, prevazut la art.16 alin.(1) lit.h) din Codul de procedura penala, este conditionata de plata integrala, in cursul camerei preliminare sau a judecatii, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti in prima instanta, a prejudiciului produs majorat cu 50% din valoarea acestuia la care se adauga dobanzile si penalitatile [art.10 alin.(3) teza a doua din Legea nr.241/2005];
  • pronuntarea aceleiasi solutii in faza apelului este conditionata de plata integrala, anterior pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive, a prejudiciului produs majorat cu 100% din valoarea acestuia la care se adauga dobanzile si penalitatile [art.10 alin.(3) teza a treia din Legea nr.241/2005], se arată, printre altele în decizia CCR pe care o puteți citi integral AICI.