Elena Udrea se plânge că nu este recompensată cu permisii
Judecătorii i-au explicat deținutei Elena Udrea că recompensa, indiferent de natura sa, nu este un drept garantat, ci un beneficiu care depinde exclusiv de evaluarea administrației penitenciarului. Aceștia au subliniat că acordarea acestor recompense se face pe baza unor criterii stricte și că nu există nicio obligație legală de a le oferi. Elena Udrea a fost nemulțumită de faptul că nu i s-a permis să meargă acasă pentru a sărbători ziua de naștere a soțului său, Adrian Alexandrov, și a contestat decizia administrației penitenciarului.
Detenția Elenei Udrea la Penitenciarul Târgșor a fost marcată de multiple plângeri legate de condițiile de detenție și de drepturile pe care aceasta considera că ar trebui să le aibă. Una dintre principalele sale nemulțumiri, expusă în fața Judecătoriei Ploiești, a fost faptul că nu i se permitea să beneficieze de așa-numitul drept de a merge acasă 30 de zile pe an, o solicitare pe care o considera justificată. Aceasta a susținut că administrația penitenciarului nu respecta ceea ce ea considera a fi drepturile sale fundamentale.
Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și luare de mită în dosarul „Gala Bute”, însă a evitat alte două condamnări în dosarele „Hidroelectrica” și „Campania electorală din 2009” datorită intervenției prescripției. În ciuda acestor fapte, Udrea a inițiat un proces împotriva Penitenciarului de femei Ploiești-Târgșorul Nou, argumentând că nu i se respectau „drepturile” în detenție.
Udrea a amenințat cu CEDO
Cu toate acestea, judecătorii au respins plângerile Elenei Udrea, argumentând că recompensele acordate de administrația penitenciarului sunt un privilegiu, nu un drept. Aceștia au explicat că decizia de a acorda sau nu o recompensă, cum ar fi permisiunea de a petrece timp în afara penitenciarului, este bazată pe criterii precum comportamentul deținutului și riscurile asociate cu eliberarea temporară. Astfel, administrația penitenciarului are autoritatea deplină de a decide dacă aceste beneficii sunt justificate sau nu în fiecare caz în parte.
Pe 18 ianuarie 2024, Elena Udrea a solicitat judecătorului de supraveghere de la Penitenciarul Târgșor să fie eliberată pentru o zi, pentru a putea participa la ziua de naștere a partenerului său de viață, Adrian Alexandrov, alături de fiica ei. Cu toate acestea, magistratul i-a respins cererea. Anterior, în septembrie 2023, Elena Udrea a beneficiat de o permisie de o zi pentru a-și vizita fiica, însă nu în ziua aniversară a fetiței, așa cum și-ar fi dorit.
În continuare, Elena Udrea a contestat aceste decizii în instanță, argumentând că legea favorizează în mod constant plângerile administrației penitenciarului împotriva hotărârilor judecătorului de supraveghere, dar respinge sistematic plângerile deținuților. Aceasta a sugerat că România ar putea fi sancționată la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) din cauza acestui tratament inechitabil.
Udrea a cerut să fie eliberată pentru o zi sau să i se garanteze 30 de zile de libertate pe an, cu posibilitatea de a petrece maximum 10 zile consecutiv acasă.
Motivele pentru care cererea nu a fost acceptată
Potrivit publicației „Libertatea”, în Hotărârea 627/2024 din 5 aprilie 2024 a Judecătoriei Ploiești, au fost prezentate motivele pentru care cererea Elenei Udrea nu a fost acceptată. Instanța a explicat în detaliu cum și-a argumentat petenta cererea și motivele pentru care aceasta nu a fost satisfăcută.
„Se arată că această jurisprudență națională este greșită și încalcă flagrant art. 8 coroborat cu art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, pe cale de consecință, se încalcă și articolul 20 din Constituția României referitoare la obligațiile pe care România și le-a asumat prin convențiile internaționale privind drepturile omului, fiind pasibilă de o nouă condamnare CEDO. De asemenea, s-a apreciat că are loc și o formă de discriminare. În motivare, petenta a mai arătat că, în conformitate cu
Recomandarea nr. 3/05.01.2024 a Avocatului Poporului, permisiunea de ieșire din penitenciar reprezintă un drept-garanție pentru exercitarea celorlalte drepturi, cum ar fi dreptul la viață intimă, familială și privată.
S-a mai arătat că, și în cazul în care permisiunea de ieșire din penitenciar constituie un privilegiu al persoanelor private de libertate, dreptul acestora de menținere a legăturilor cu familia trebuie respectat, astfel că autoritățile publice cu atribuții în custodierea lor trebuie să garanteze acest drept, care contribuie la reintegrarea socială prin valorificarea suportului familiei (…)”, scrie în documentul citat.
