Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, s-a întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2022 și a luat o serie de decizii privind rata dobânzii de politică monetară și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare.
Rata dobânzii de politică monetară, majorată la 6,25%
În ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022.
Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută pe an, de la 4,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Ce urmărește BNR
Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
La începutul acestui an dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an.
Contextul actual care a dus la aceste decizii
Potrivit BNR, rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.
De asemenea, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susținut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, și la 11,2 la sută în luna august, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută și la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.
Efecte inflaționiste ale șocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa și alte țări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflației de bază. În zona euro, rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în țări vecine României aceasta se situează între 15 la sută și 19 la sută.
Economia și-a încetinit creșterea în trimestrul II
Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.
În termeni anuali, creșterea PIB a decelerat doar ușor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depășească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus însă de variația stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuția consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult față de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deși s-a mărit ușor. Totodată, evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii.