Din cauza crizei economice cu care se confruntă țara noastră, Guvernul a ales să includă în pachetul de măsuri de sprijin pentru populație și Ordonanța Antispeculă. Actul normativ era menit să controleze explozia prețurilor din ultima perioadă. Cu toate acestea, în momentul publicării, lucrurile s-au schimbat.
Guvernul nu poate îngheța prețurile
Astfel, Guvernul nu poate interveni pe o piață liberă, iar prețurile nu pot fi înghețate decât în situații excepționale. Mai exact, Executivul poate interveni când este decretată stare de război, de urgență sau de alertă.
Totodată, ordonanța poate fi aplicată doar pentru o durată scurtă de timp, de circa 6 luni. Consiliul Concurenței susținea că Ordonanța are rolul de a împiedica crearea de stocuri nejustificate, generarea de cereri artificiale pe piaţă în scopul revânzării la nişte preţuri mult mărite, nejustificat de mari.
Prețurile carburanților nu vor crește de la 1 octombrie
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, susține că prețurile carburanților nu vor crește după 1 octombrie, când expiră ajutorul de 50 de bani.
Bogdan Chirițoiu a declarat că prețurile vor varia, ca și până acum, în funcție de cotațiile internațioanle ale barilului. Riscul de speculă la pompă este mic, spune șeful Concurenței.
„Exista riscul unor comportamente incorecte. Prețurile n-au crescut în România din cauza unor comportamente nasoale ale companiilor, ci că au crescut peste tot în Europa. Comportamentele speculative trebuie sancționate, dar dacă sancționăm 1-2 nu revin prețurile la 5 lei.
Ne uitam la prețuri în Vest și la noi. Când suntem sub media Uniunii Europene e bine, la benzină suntem mult sub media UE. E suspiciunea că nu sunt scăzute prețurile când scade barilul, dar nu am asigurat asta”, a spus Bogdan Chirițoiu, potrivit Euronews.
Plafonarea prețurilor este „o măsură proastă”
Întrebat în luna iunie despre o posibilă plafonare a prețurilor la carburanți, oficialul susține că o astfel de măsură ar fi una „proastă” și că ar avea o serie de efecte nedorite, precum majorarea prețurilor, sau lipsa produselor.
„Dacă ar fi o măsură bună, ar fi în general practicată, dar este o măsură proastă, în general, care duce fie la preţuri prea mari, fie la lipsa produselor.
Plafonarea preţului are sens atunci când piaţa este foarte perturbată, iar preţurile nu mai au legătură cu fundamentele economice, cum ar fi o perioadă de panică sau cum a fost în timpul pandemiei, când nu ştiam ce se întâmplă”, a spus Bogdan Chirițoiu, la finalul lunii iunie.
