Guvernul României s-a reunit miercuri, 10 noiembrie, în şedinţă şi a aprobat o serie de documente ce vizează demararea propriu zisă a PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Două memorandumuri cheie în vederea demarării PNRR au fost aprobate astăzi în Guvern
Mai exact, este vorba despre primele două documente pentru demararea PNRR: două memorandumuri prin care Executivul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România, transmite Guvernul prin intermediul unui comunicat de presă.
România va putea beneficia astfel de cei aproape 30 de miliarde de euro din partea Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. O prefinanţare de 3,793 miliarde euro va fi acordată ţării noastre până la finalul acestui an. Apoi, în 2022, România va beneficia de o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro.
“Prin parafarea acestor împrumuturi, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Mai exact, prin semnarea Acordului privind contribuţia financiară nerambursabilă, România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro, iar prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană şi România, de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene”, transmite Guvernul.
Sute de obiective ce trebuie îndeplinite de România, pentru a putea primi toţi banii promişi
România are de îndeplinit numeroase obiective pentru acordarea tuturor tranşelor de bani, mai explică Executivul: “Banii se vor acorda în tranşe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane şi ţinte. În total, sunt 507 jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026.”
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene.
Cei şase piloni sunt:
- tranziţia verde,
- transformarea digitală,
- creştere inteligentă,
- coeziune socială şi teritorială,
- sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională,
- politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.