Este vorba despre propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Această inițiativă a fost prezentată în august 2021 de fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, și a fost deja adoptată de Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

Proiectul a suferit însă modificări în Parlament

Cu toate acestea, față de forma inițială, proiectul a suferit modificări în Parlament, fiind eliminate unele aspecte avansate de inițiatoarea sa.

În primul rând, inițiativa propune limitarea tarifelor percepute de firmele autorizate să presteze servicii de arhivare. Aceste limite maxime sunt stabilite anual, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, cu avizul Arhivelor Naţionale, precizează documentul trimis spre adoptare. Cu toate acestea, deputații nu au fost de acord cu scutirea de la TVA a tarifelor.

De asemenea, o altă prevedere eliminată de parlamentari spunea că o dată pe an, casele de pensii vor deconta cetățenilor cheltuielile făcute cu aceste servicii arhivistice. Motivul invocat de deputați ar fi costurile prea mari și lipsa de personal.

O altă prevedere eliminată ar fi pus în sarcina Arhivelor Naționale costurile implicate de predarea documentelor în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind stagiile de cotizare la pensiile publice.

Potrivit Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, în cazul falimentului unei societăți, „documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice”.

Aceeași lege prevede că documentele cu valoare practică, „în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul unitar de pensii publice, aflate la casele teritoriale de pensii, se predau cu prioritate, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice, la cererea acestora”, transmite avocatnet.ro.

Ce mai prevede inițiativa legislativă

Prin propunerea legislativă se dorește obligarea celor care predau aceste documente spre arhivare să menționeze toate denumirile pe care le-au avut în toată perioada de la înființare și până la desființare sau radierea din registrul comerțului.

De asemenea, mai prevede documentul, cei care dețin documentele (creatorii sau deținătorii lor, inclusiv succesorii în drepturi ai acestora) vor fi obligați să elibereze, la cererea celor interesați, certificate, adeverințe, copii ori extrase de pe acele documente, în cel mult 60 de zile calendaristice – acum, legea nu prevede un termen maxim.

Aceeași propunere legislativă mai prevede și modificarea unei prevederi din Codul Muncii care a fost introdusă chiar anul trecut, prin care firmele vor fi obligate, în cazul insolvenţei, falimentului sau lichidării să emită în cel mult 60 de zile calendaristice adeverințele de activitate salariaților și să facă închiderea carnetelor de muncă, riscând altfel o amendă între 300 și 1.000 de lei.