Fostul chitarist a părăsit România comunistă în 1985, după ce a trecut prin cele mai în vogă grupuri rock ale vremii, precum Iris, Sfinx sau Roșu și Negru. Acesta a plecat în Suedia, în căutarea libertății de care nu se putea bucura.

Totuși, i s-a schimbat însă perspectiva asupra vieții și a lăsat chitara și s-a apucat de studiat Teologia.

Dan Bădulescu este acum preot

Fostul chitarist s-a întors în țară, după 10 ani, ca inspector al Comunității Externe a Patriarhiei Române. A slujit până la pensie la Biserica Avrig din București. În momentul de față, acesta are 71 de ani și mai oficiază slujbe doar în situații speciale.

„Uite cum m-am rupt eu de rock. Eu am cântat în mai multe trupe de pop-rock și am mai cântat și cu folkiști. Ei bine, în viața mea, la acel moment, s-a produs o schimbare. Nu am mai fost materialist și am devenit spiritualist. Atunci a intervenit și atracția pentru New Age, pentru că spuneai tu că ai văzut tu asta la mine pe net, cu new-age-ul.

Intrasem, așadar, într-o chestie New Age, dar fără să știu că îi spune așa. Era o chestie eclectică. Un amestec de filosofie și spiritualitate asiatică, de yoga, de antropozofie, creștinism… toate amestecate. Și, în momentul în care intri într-o chestie din asta și ești muzician, ai tendința ca și muzica ta să reflecte chestia asta. Și versurile.

Și atunci s-a produs un declic în mine, în anii 80, și am încercat să fac o muzică mai specială, și versuri mai speciale, și spectacole mai speciale. Am vrut, atunci, să fac un rock spiritual. Dar proiectele astea ale mele au dat greș. Pentru că nu aveai cum, în vremurile alea, să faci așa ceva. Ca să nu mai zic că nici colegii de trupă nu-mi împărtășeau ideile.

Când s-a produs declicul de care îți ziceam, eram la Roșu și Negru, cu Liviu Tudan. Și, imediat după aia, trei luni, chiar mi-am făcut un trio, trupa mea și am scos chiar două piese pe un  disc. Dar a durat foarte puțin”, a povestit Dan Bădulescu pentru impact.ro

Când s-a decis să revină în România?

De asemenea, acesta a vorbit și despre momentul în care s-a decis să revină în România.

„Când am terminat Teologia, am zis două lucruri. Mă repatriez, deci am încheiat-o și cu Suedia, cu muzica o terminasem, aveam chitara care stătea într-un colțișor, și între timp…tu îl știi pe Buca? Mihai Buca, de la Tronos? Corul Patriarhiei? Așa, l-am auzit odată cântând și m-am blocat. Că eu voiam să dau la Teologie… Ce căutam eu la Teologie? Păi eu când am intrat în biserica românească de la Stockholm, a zis părintele, vino-ncoace să cânți la strană.

Și am zis, eu sunt profesor de muzică, am făcut Conservatorul, da îi zic, eu habar n-am muzică bisericească. Și el zice, nu-i nimic, o iei din mers…îți mai arăt eu, note știi? Și aveam cântările scrise și pe note normale. Și-atunci asta știam și eu să citesc, dar nu știam să cânt, n-aveam vocea formată…e cu totul altă muzică.

Și a venit actualul Patriarh Daniel să sfințească o biserică și acolo m-am întâlnit cu un părinte, și am venit odată în țară și am vorbit și i-am zis, părinte, eu aș vrea să învăț muzică bisericească, dar nu mă descurc, îmi dau seama că trebuie să am cursuri. Și el a zis, nu vrei să știi și dogmatică? Vreau, toate astea. Dă la Teologie. Dar cum să dau eu la Teologie fără seminar? Da, se poate. Atunci hai la Teologie”, a mai spus Dan Bădulescu.

„Dar noi am fost prima generație care a dat și concurs pentru asta, înainte doctorii puneau degetul unde voiau și intrau. Și m-am întors, aveam chestia asta, back to the roots tot timpul, și m-am uitat, era una se chema Avrig.

Și eu m-am născut la maternitatea Avrig, zic vreau să refac cercul. Și m-am dus la biserica de pe strada Avrig. Uite așa. Și am stat 14 ani. Când am ieșit la pensie am fost la parohia aia. Nu paroh, preot doi”, a conchis Dan Bădulescu.