Controversele legate de alegerile prezidențiale din România au atras atenția presei internaționale, inclusiv a publicației Politico, care a analizat implicațiile anulării scrutinului de către Curtea Constituțională. Principalul subiect al disputelor este Călin Georgescu, candidatul de extremă dreapta, acuzat de legături cu Kremlinul și beneficiind de o campanie intensă pe TikTok.
Decizia Curții de Apel București de a respinge contestația sa amplifică tensiunile politice și juridice, în timp ce președintele Klaus Iohannis își prelungește mandatul până la organizarea unui nou scrutin.
Călin Georgescu, contestat de justiție
Curtea de Apel București a respins cererea candidatului Călin Georgescu împotriva deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale. Politico analizează implicațiile acestui proces controversat.
Curtea de Apel București (CAB) a decis marți să respingă contestația depusă de Călin Georgescu, candidat de extremă dreapta, împotriva hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), care a invalidat alegerile prezidențiale din 24 noiembrie.
Politico relatează că CCR a luat această decizie pe fondul suspiciunilor legate de o campanie de influență rusă. Aceasta l-ar fi propulsat pe Georgescu, un politician ultranaționalist, din anonimat în prima poziție a primului tur electoral.
Campania electorală a lui Georgescu a fost marcată de o prezență intensă pe TikTok, platformă folosită pentru a difuza mesaje populiste și de inspirație pro-rusă.
Serviciile de securitate din România au comparat strategia cu operațiuni similare desfășurate de Kremlin în Republica Moldova și Ucraina.
„Candidatura lui Georgescu a fost susținută printr-o campanie pe TikTok pe care serviciile de securitate din România au comparat-o cu operațiunile anterioare conduse de Kremlin în Republica Moldova și Ucraina”, relatează publicația de la Bruxelles.
Reacția lui Georgescu: „Justiția a fost îngenuncheată”
În urma deciziei CAB, Călin Georgescu a declarat marți: „Justiția a fost din nou îngenuncheată. Prin ceea ce s-a întâmplat astăzi, poporul a fost condamnat să accepte corupția și nedreptatea ca stare de fapt”. El are la dispoziție cinci zile pentru a contesta această hotărâre.
Politico notează că scrutinul considerat „dubios” („fishy” – termenul din limba engleză folosit chiar în titlul articolului de Politico, n.r.), care urma să aibă loc în finală între Georgescu – un candidat pro-Rusia, anti-UE și anti-NATO – și Elena Lasconi, contracandidata sa de centru-dreapta, pro-UE, a fost perceput în România ca o alegere între Est și Occident, potrivit comentariului publicației din Bruxelles.
Iohannis își continuă mandatul până la noi alegeri
Într-un context electoral marcat de controverse și incertitudini, președintele Klaus Iohannis și-a prelungit mandatul, în conformitate cu decizia Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta a stabilit că șeful statului va rămâne în funcție până la alegerea unui nou președinte, după anularea scrutinului din 24 noiembrie.
În lipsa unui nou scrutin, președintele Klaus Iohannis și-a prelungit mandatul, conform deciziei CCR din 6 decembrie. Instanța a invocat un articol constituțional care stabilește că președintele în funcție rămâne în post până când succesorul depune jurământul.
„Dacă aș pleca, ar trebui să plec doar prin demisie. Nu aș face-o fără o motivație extrem, extrem de solidă. Și aș face-o doar dacă ar exista un interes public major”, a declarat Iohannis într-o conferință de presă susținută la Bruxelles.
Președintele a subliniat că decizia nu reprezintă o ingerință din partea sa, ci o aplicare strictă a prevederilor constituționale.
„Nu este o ingerință din partea mea în treburile constituționale, ci este articol de Constituție că mandatul se încheie când noul președinte depune jurământul. Punct, fără nicio posibilitate de interpretare. CCR nu mi-a prelungit mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească acest articol deși are doar un rând. CCR a subliniat că există acest articol și acesta se aplică. CCR a spus, atenție, că este lege și legea se aplică. Eu nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere”, a mai spus Iohannis.
Politico subliniază că una dintre principalele îngrijorări legate de candidatura lui Călin Georgescu o reprezintă aprecierile acestuia față de președintele rus Vladimir Putin. Georgescu a declarat anterior că sprijină o schimbare radicală a politicii externe a României, inclusiv oprirea ajutorului pentru Ucraina, ceea ce a amplificat temerile privind o eventuală apropiere a țării de sfera de influență a Kremlinului.
Campania controversată a lui Georgescu și implicarea Kremlinului
CCR și-a motivat decizia de anulare a alegerilor pe baza unor documente desecretizate, prezentate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la 28 noiembrie. Acestea au fost furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Documentele au relevat multiple nereguli care au distorsionat caracterul liber și corect al alegerilor. Printre acestea s-au numărat încălcări ale legislației electorale, finanțări netransparente și interferențe cibernetice.
Conform informațiilor furnizate de SRI și SIE, campania lui Georgescu a beneficiat de un buget de un milion de euro, utilizat pentru promovare pe TikTok. De asemenea, au fost identificate acțiuni ale unui actor cibernetic statal care au vizat infrastructura IT&C utilizată pentru procesul electoral. România a fost descrisă ca o „țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse”.
„Din examinarea documentelor desecretizate, CCR a constatat că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele, de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia.
Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice, au spus judecătorii constituționali.
Informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI în ședința CSAT de la finalul lunii noimebrie au indicat faptul că finanţarea campaniei candidatului proto-legionar Călin Georgescu pe rețeaua de socializare TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este „o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”, precizează documentul.
Proteste și tensiuni sociale în contextul electoral
Decizia Curții de Apel București (CAB) de a respinge contestația depusă de Călin Georgescu și organizația Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a venit într-un climat tensionat. Luni, cu o zi înainte de hotărâre, peste o mie de susținători ai lui Georgescu s-au adunat pe treptele instanței, cerând validarea rezultatelor primului tur.
Judecătoarea Cristina Ardeleanu, care a pronunțat hotărârea, a fost subiectul unei cereri de recuzare din partea avocaților lui Georgescu, însă cererea a fost respinsă. Decizia CAB poate fi contestată la instanța supremă, iar Georgescu dispune de cinci zile pentru a face acest lucru.
În timp ce guvernul român nu a anunțat încă data pentru un nou scrutin, scena politică rămâne tensionată. Potențialii candidați se pregătesc pentru reluarea procesului electoral, iar partidele politice încearcă să profite de nemulțumirile generate de situația actuală pentru a-și consolida sprijinul electoral.
Documentele desecretizate și implicațiile lor asupra integrității procesului electoral vor continua să fie un subiect fierbinte, atât pe plan intern, cât și în relațiile României cu partenerii occidentali. Cum se va finaliza? Vom fi martori în acest an la întregul proces.
