Cum va vota la primăvară electoratul lui Călin Georgescu? Trei sociologi explică psihologia maselor
În primăvara anului viitor, electoratul lui Călin Georgescu ar putea decide soarta alegerilor, iar sociologii sunt de părere că votul acestora ar putea fi influențat de o serie de factori politici, sociali și economici.
„Au anulat alegerile prezidențiale pentru că și-au dat seama că nu iese cine trebuie. Vor fi taxați, însă, și la viitoarele alegeri, când românii vor pune ștampila tot pe candidații suveraniști!” a declarat George Simion pe grupul de WhatsApp al partidului, referindu-se la alegerile din primăvară, când alegătorii lui Georgescu ar putea vota cu un candidat care le reflectă ideologia.
Frustrarea și nemulțumirea după anularea votului
Aproape 23% dintre români l-au votat pe Călin Georgescu, dar mulți dintre aceștia se simt acum frustrați de decizia Curții Constituționale care le-a anulat votul.
Această nemulțumire ar putea influența opțiunile viitoare ale acestui electorat. Sociologii sunt împărțiți în ceea ce privește comportamentul acestui electorat.
Gelu Duminică consideră că „tendința la vot a electoratului, în general, este foarte volatilă și ne putem aștepta la orice.” De asemenea, Duminică susține că votul acestora depinde de evoluțiile politice și economice până la alegeri, subliniind că „omul își poate schimba comportamentul în funcție de context, de situație.”
În ceea ce privește opțiunile viitoare ale acestui electorat, sociologul Gelu Duminică subliniază că „mulți dintre cei care l-au votat pe Georgescu nu sunt extremiști,” aceștia fiind mai degrabă oameni care au dorit să exprime un vot de blam împotriva clasei politice actuale.
„Ei nu au votat împotriva UE și NATO, ci au dat clasei politice actuale un vot de blam.”
Astfel, dacă un candidat pro-democrat va reuși să își demonstreze credibilitatea prin acțiuni concrete, acești alegători ar putea opta pentru un alt candidat, scrie Adevărul.
Emoții care pot influența comportamentul electoratului
Sociologul Dan Petre consideră că „frustrarea și ura sunt două emoții care influențează în mod imediat comportamentele și activează foarte mulți oameni”, ceea ce face ca aceștia să rămână fideli opțiunii lor, mai ales că sunt afectați direct de evoluțiile politice și economice. Petre subliniază că probabilitatea ca aceștia să își schimbe votul într-o altă direcție este „foarte scăzută”.
Un alt aspect important este reprezentat de votul din Diaspora. Sociologul Bogdan Bucur atrage atenția asupra faptului că mulți români din Diaspora l-au votat pe Călin Georgescu.
„Trebuie să se finanțeze niște cercetări sociologice foarte serioase. Ca să știm de ce sunt nemulțumiți oamenii de acolo”, afirmă Bucur, subliniind contradicția între dorința de a se întoarce în România și votul care ar putea duce la destabilizarea țării.
„Votul acesta în favoarea lui Georgescu a fost unul automutilant”, consideră sociologul, explicând că votul identitar, bazat pe sentimente naționaliste, ar putea duce la o deteriorare a condițiilor economice din țară.
Soluții pentru combaterea extremismului politic
În fața riscului ca partidele extremiste să câștige teren, sociologul Gelu Duminică sugerează că partidele mari ar trebui să facă un pas în spate și să lase locul unor noi voci.
„Dacă Marcel Ciolacu va face un pas în spate, la fel Grindeanu, Rareș Bogdan sau Raluca Turcan, iar în locul lor vor veni oameni cu alte viziuni, atunci lucrurile ar putea sta diferit”, spune sociologul.
Acesta consideră că este greu să schimbi capitalul de imagine al PSD, PNL sau USR cu aceiași lideri, iar un astfel de pas ar putea revitaliza aceste partide.
Sociologul Dan Petre consideră că, pe lângă acest pas în spate al partidelor mari, mai trebuie atins un aspect: „La nivel internațional, depășirea tensiunilor s-a produs în momentul în care aceste partide non-mainstream au fost cooptate la putere. Odată ajunse acolo, au dat greș, inevitabil. Moment în care și-au pierdut din electorat.”
Petre subliniază că „bula se sparge în momentul în care partidul respectiv ajunge la putere, dar eșuează în ceea ce promite că va face”, iar susținerea lor scade semnificativ după ce nu reușesc să își îndeplinească promisiunile.
