Dacă presa nu a notificat, în prealabil, persoana care a făcut obiectul unui reportaj prin care au fost făcute publice aspecte ce țin de viața privată a acesteia, nu se încalcă articolul 8 din Convenția drepturilor omului. Așa au stabilit de curând judecătorii CEDO.
Reclamantul este Max Rufus Mosley, un resortisant britanic, fost președinte al Federației Internaționale a Automobilului, asociație care organizează campionatul mondial de Formula 1.
În martie 2008, ziarul de duminică, ”News of the World”, a publicat pe prima pagină un articol intitulat ,,Patronul F1 a facut o orgie în stil nazist cu 5 prostituate”. Ziarul a consacrat mai multe pagini acestui subiect și a publicat poze extrase de pe o filmare înregistrată, în secret, de către una dintre participante. Pe lângă fotografii, mai multe secvențe din această filmare au fost postate pe situl de internet al ziarului, fiind ulterior preluate și de alte situri.
Pe 4 aprilie 2008, Mosley a introdus împotriva publicației o acțiune în daune interese, pentru divulgarea unor informații confidențiale și imixtiune în viața privată. Deși a obținut despăgubiri de 60.000 de lire sterline cu titlu de daune pentru încălcarea dreptului la viață privată, fostul președinte al Federației Internaționale a Automobilului s-a adresat CEDO, invocând art. 8 și art. 13 din Convenție și arătând că rămâne o victimă, în condițiile în care publicația ”News of the World” nu a avut o obligație legală de a-i notifica intenția de a publica informații în ceea ce-l privește, obligație care-i dădea posibilitatea de a solicita în justiție o ordonanță care să împiedice publicarea informațiilor.
CEDO a decis însă că orice restricție cu privire la domeniul jurnalismului necesită un examen scrupulos. În Regatul Unit, dreptul la respectarea vieții private este protejat printr-o serie de măsuri(persoanele vizate pot să ceară daune interese prin anumite proceduri).
Cât privește claritatea unei obligații de notificare prealabilă, Curtea susține că ziarele și jurnaliștii au o înțelegere suficientă a noțiunii de ,,viață privată” pentru a le permite să determine situațiile în care publicarea unui anumit articol ar putea să atenteze la respectarea vieții private a unei persoane.