Este cea mai importantă decizie a monetului. Cel puţin 19 ţări, inclusiv SUA, se angajează la COP26 să nu mai finanţeze proiecte privind energii fosile, în premieră, în străinătate. Aceste state au anunţat joi că pun capăt – până la sfârşitul lui 2022 – investiţiilor în străinătate a ”proiectelor privind combustibili fosili neînsoţite de sisteme de capturare a carbonului”. Este o decizie care ar putea fi una dintre cele mai importante decizii luate la Conferinţa ONU împotriva modificărilor climatice (COP26) de la Glasgow, relatează AFP.
”Declaraţia Comună” a semnatarilor, între care se află investitori mari ca Statele Unite şi Canada, a fost difuzată în timpul COP26, la Glasgow. Semnatarii recunosc că aceste finanţări ”implică tot mai multe riscuri sociale şi economice”. Statele membre G20 s-au pus recent de acord să înceteze să mai susţină proiecte ale unor centrale cu cărbune în străinătate.
Planul anunţat joi, la iniţiativa Londrei, include – pentru prima oară – gazele naturale şi petrolul şi se angajează să reorienteze aceste fonduri către energii regenerabile.
”Trebuie să punem finanţările publice de partea bună a Istoriei. Încetarea finanţărilor internaţionale în toate aceste proiecte de energie fosilă este esenţială dacă vrem să putem păstra obiectivul de 1,5°C” în lupta împotriva încălzirii globale prevăzut de Acordul de la Paris din 2015, a subliniat secretarul de stat britanic însărcinat cu Întreprinderile Greg Hands.
Mai mult, la Glasgow a avut loc un acord istoric, la COP26. Este vorba de un document ce prevede că defrişările din zeci de ţări, care deţin 85% din pădurile lumii, vor fi oprite complet până în anul 2030.
Decizia istorică luată la COP26
Mai bine de 100 de lideri mondiali s-au înţeles să oprească complet defrişările până în anul 2030. Ţări precum Brazilia, China, Rusia, Canada sau Indonezia urmează să semneze, marţi, acordul privind stoparea defrişărilor şi anularea efectelor acestora până în anul 2030.
Pe teritoriul ţărilor care vor semna astăzi acest acord se află 85% din pădurile lumii. Este primul acord major la care s-a ajuns în cadrul conferinţei care are loc, zilele acestea, în Scoţia, la Glasgow. Defrişările influenţează puternic clima, având în vedere că se pierd copacii care absord cantităţi mari de dioxid de carbon.
Acordul include fonduri publice şi private de aproximativ 19,2 miliarde de dolari, transmite BBC. O parte din aceşti bani va ajunge în ţările în curs de dezvoltare pentru a reface terenurile afectate, pentru a combate incendiile de vegetaţie şi sprijini comunităţile indigene.
Un fond de 1,1 miliarde de lire sterline va fi înfiinţat pentru protecţia pădurii tropicale din Bazinul Congo, a doua cea mai mare pădure tropicală din lume.