Decizie finală pentru banii românilor. Ordonanța trenuleț a generat o reacție amplă în rândul mediului de afaceri, dar și în spațiul public, la finalul anului trecut. O analiză indicând o reducere a deficitului bugetar cu aproximativ 2% din PIB, echivalentul a 40 de miliarde de lei. Totuși, detaliile exacte lipsesc din nota de fundamentare, stârnind suspiciuni și întrebări legate de politica fiscală.
Ordonanța trenuleț , o ordonanță cu impact major pentru banii românilor
Ministerul de Finanțe nu a detaliat impactul bugetar al măsurilor prevăzute în ordonanță. Documentul, compus din 30 de pagini, include o estimare globală a efectului: reduceri de cheltuieli de 126 de miliarde de lei și venituri suplimentare de 7 miliarde de lei.
Aceste cifre sunt prezentate sumar, fără defalcări specifice pentru fiecare măsură. Guvernul a indicat o reducere generală a deficitului bugetar, dar, conform calculelor, măsurile par să aibă un impact semnificativ mai mic decât cel sugerat.
În loc de un deficit bugetar aproape de zero, estimările reale arată un nivel mai probabil de 6% din PIB pentru 2025.
Reducerea deficitului bugetar prin ordonanța trenuleț
Printre măsurile principale din ordonanța trenuleț se numără înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor. Aceste decizii au fost estimate să reducă cheltuielile guvernamentale cu aproximativ 30 de miliarde de lei. La acestea se adaugă venituri noi de 7-8 miliarde de lei, ducând la o reducere a deficitului cu aproape 2% din PIB.
Guvernul ar economisi aproximativ 18-19 miliarde de lei, echivalentul a 1% din PIB, prin menținerea constantă a salariilor și eliminarea creșterilor planificate. Până la finalul anului 2024, cheltuielile guvernului cu salariile s-au ridicat la 160 de miliarde de lei.
Dacă în 2025 ar fi fost aplicată o creștere salarială de 12%, impactul suplimentar asupra bugetului ar fi fost de 20 de miliarde de lei, adică aproximativ 1% din PIB.
În mod similar, înghețarea pensiilor aduce o economie de 0,5% din PIB. În anul 2024, banii, plățile pentru pensii au totalizat 221 de miliarde de lei. Dacă s-ar fi aplicat o indexare în 2025, aceasta ar fi generat costuri suplimentare de 9-10 miliarde de lei.
Creșterea veniturilor: Ce modificări fiscale se aplică
Modificările fiscale aduse de ordonanță urmăresc creșterea veniturilor bugetare. Acestea includ scăderea pragului pentru microîntreprinderi, eliminarea facilităților fiscale, majorarea impozitului pe dividende și alte ajustări.
Reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro ar aduce venituri suplimentare de 1,5 miliarde de lei.
Peste 100.000 de firme vor trece de la impozit pe venit la impozit pe profit. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții și agricultură ar genera 4,5 miliarde de lei suplimentar. Acest lucru afectează aproximativ 650.000-700.000 de persoane.
Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10% ar aduce un plus de 1 miliard de lei la buget. Această măsură vizează direct dividendele distribuite în cadrul companiilor.
Pe lângă modificările fiscale, alte măsuri sunt menite să reducă cheltuielile guvernamentale. Tăierea tichetelor de vacanță la jumătate pentru 1,3 milioane de angajați din sectorul public va aduce economii de aproximativ 1 miliard de lei. Aceasta este o măsură controversată, fiind văzută ca o reducere a beneficiilor pentru angajații bugetari.
