Noi reguli se aplică în cazul recuperatorilor de creanțe. Atât băncile cât și instituțiile financiare nonbancare (IFN-uri) vânzând creditele neperformante, adică împrumuturile acordate unor debitori care nu mai pot plăti ratele.
Recuperatorii de creanțe, cunoscuți și sub denumirea populară de entități, deseori trimit somații persoanelor fizice pentru plata datoriilor, amenințându-le cu executarea silită.
Recuperatorii de credite trebuie să respecte mai multe reguli stricte
O nouă lege, transmisă președintelui României pentru promulgare, impune recuperatorilor să respecte mai multe reguli stricte. Aceștia nu au voie să perceapă sume suplimentare. Ei sunt obligați să informeze în scris persoanele fizice că au achiziționat creanțele respective.
„Art. 12. – (1) În vederea asigurării transparenței activității de cesiune de creanțe, la momentul transferului creanței individuale ori în cadrul unui portofoliu de creanțe, consumatorul este informat cu privire la cuantumul sumei datorate, fiindu-i prezentate și documentele justificative, cu respectarea termenelor și a procedurilor prevăzute de art. 59 și 60 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 134/2023, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Se interzice entității care desfășoară activitatea de recuperare a creanței să perceapă de la debitor o sumă totală care să depășească cuantumul creanței, certificat de creditor la momentul încheierii contractului de cesiune, incluzând orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cheltuielile cu executarea silită.
(3) Cuantumul creanței va cuprinde toate costurile inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, calculate la momentul cesionării contractului și prezentate defalcat, în format scris, consumatorului”, prevede propunerea.
Se pune capăt practicilor abuzive de hărțuire
Explicațiile oficiale, furnizate anterior de inițiatorul Daniel Zamfir, subliniau că nicio firmă de recuperare nu are dreptul să solicite de la debitori sume mai mari decât valoarea creanței lor. El a precizat că aceste măsuri au fost introduse pentru a pune capăt practicilor abuzive de hărțuire a celor care aveau datorii de plătit.
Ce se întâmplă cu acele credite de consum? Proiectul adoptat stipulează că DAE (Dobânda Anuală Efectivă) nu poate depăși cu mai mult de 27% dobânda practicată de Banca Națională a României pentru facilitățile de creditare.
Există IFN-uri care practică dobânzi și de 60.000%
Există și excepții la aceste prevederi:
- pentru credite de consum cu o valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi.
- pentru sumele cuprinse între 5.001 lei și 10.000 lei, acest cost nu poate depăși 0,8% pe zi,
- pentru credite între 10.001 lei și 25.000 lei, costul total al creditării poate fi maxim 0,6% pe zi.
În plus, valoarea totală pe care consumatorul trebuie să o plătească nu poate depăși dublul valorii totale a creditului acordat. Acesta a spus că sunt IFN-uri care practică dobânzi și de 60.000%. Media dobânzilor practicate de IFN-uri este undeva la 7.000%-8.000%.
„Am redus drastic aceste dobânzi, ca atare, niciun cetățean care ia un credit de consum la un IFN nu va plăti mai mult decât dublul sumei împrumutate”, a mai explicat Daniel Zanfir.
