Decizii importante la nivel european, după ce Executivul comunitar anunță o reformă care va fi prezentată la sfârșitul anului pentru a evita închiderea fără discriminare a frontierei spațiului Schengen.
Bruxellesul nu dorește ca nicio criză să pună sub semnul întrebării una dintre marile realizări ale proiectului de integrare europeană: spațiul Schengen fără frontiere. Sosirea masivă a refugiaților în 2015 și izbucnirea pandemiei coronavirusului anul trecut au făcut ca statele europene să pledeze pentru închiderea nediscriminatorie a frontierelor într-un efect de domino, iar Bruxelles-ul nu vrea ca această situaţie să se repete, scrie La Razon.
Spațiul Schengen fără frontiere
Experiența recentă a arătat că impunerea închiderilor frontierelor este mult mai ușoară și mai rapidă decât revenirea treptată la normalitate și că, în perioade de haos, retragerea națională este de obicei tendința predominantă. În primele etape ale pandemiei, până la 19 țări au optat pentru închidere, fapt care a pus în pericol aprovizionarea cu produse de primă necesitate, inclusiv materiale medicale, și a forțat implementarea de coridoare verzi pentru a asigura accesul transportatorilor. Deși situația este mult mai bună acum, în prezent șapte țări mențin controale la frontierele interne.
„Am văzut că există tentația de a închide aproape automat, adesea fără coordonare, și aceasta nu este o formulă bună”, a explicat, miercuri, vicepreședintele responsabil cu imigrația, Margaritis Schinas. Deși Comisia Europeană, în calitate de gardian al tratatelor, are puterea de a sancționa țările care nu aplică aceste închideri în mod proporțional, nu a făcut-o pentru moment.
Bruxellesul preferă să încerce să convingă
Din acest motiv, Executivul comunitar a anunțat, miercuri, o reformă care va fi prezentată la sfârșitul anului pentru a evita închiderea fără discriminare a frontierelor. Este un subiect de înaltă sensibilitate politică și este dificil să agite apele. În urma crizei refugiaților și a atacurilor jihadiste, fosta Comisie prezidată de Jean Claude Juncker a propus o reformă în 2018 care a căzut din cauza opoziției țărilor europene.
Pe lângă această strategie pe termen mediu, Bruxelles-ul propune îmbunătățirea funcționării spațiului fără frontiere Schengen printr-o serie de măsuri, cum ar fi raționalizarea mecanismului de supraveghere pentru a monitoriza respectarea normelor de către țările europene. Comisia Europeană dorește să simplifice procesele care sunt în prezent în mod specific birocratice. Din acest motiv, Executivul comunitar dorește să promoveze vizite-surpriză în țările europene, fără avertismentele actuale cu 24 de ore înainte.
În plus, Bruxelles-ul dorește ca acest sistem de examinare să sponsorizeze dialogul politic între state pentru a atenua posibilele eșecuri în mod coordonat. Astfel, obiectivul este ca această activitate să se reflecte într-un raport anual privind situația Schengen, care să fie dezbătut atât de Parlamentul European, cât și de către ministerele de externe.
Ca o modalitate de a consolida granițele externe ale Europei și pentru ca statele membre să le mențină deschise pe cele interne, Comisia se angajează să desfășoare în continuare Frontex, paza de coastă europeană, să facă sistemele de gestionare a migrației inter-operabile până în 2023 și să digitalizeze cererile de viză și documentele de călătorie. În plus, Bruxelles-ul speră să poată ajunge la un acord pentru reforma sistemului european de azil, în ciuda faptului că în ultimele luni discrepanțele dintre capitale au fost nota dominantă. Se așteaptă ca această problemă să fie una dintre principalele dezbateri la următorul summit al celor 27 de șefi de stat și de guvern din această lună.