Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a dat detalii despre cazul lui Paul-Philippe al României, subliniind eforturile statului român pentru aducerea fugarilor în țară. Instanța de fond din Malta a hotărât predarea acestuia autorităților române, însă decizia nu este definitivă și poate fi contestată.
Paul-Philippe al României a fost condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare
Paul-Philippe al României a fost condamnat pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu, generând un prejudiciu de 9,5 milioane de euro. În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat sentința definitivă, dar Paul al României a fugit din țară înainte de această decizie, stabilindu-se în Franța.
În iunie 2022, Paul al României a fost prins la Paris. Cu toate acestea, o Curte de Apel din Franța a refuzat extrădarea, invocând riscul încălcării drepturilor fundamentale în România.
La sfârșitul lunii aprilie 2024, el a fost prins în Malta, în urma informațiilor furnizate de polițiștii români, și a fost arestat preventiv în așteptarea judecării procesului de extrădare.
Instanța din Malta decis predarea lui Paul-Philippe
Instanța de fond din Malta a hotărât acum predarea lui Paul-Philippe al României, o decizie așteptată de Ministerul Justiției și autoritățile române. Această hotărâre nu este definitivă și poate fi atacată.
„Instanța de fond din Malta a hotărât predarea lui Paul-Philippe al României. (…) Este o decizie așteptată de Ministerul Justiției și de statul român, care face constant eforturi pentru aducerea fugarilor în țară. Hotărârea nu este definitivă, poate fi atacată”, a transmis Gorghiu.
Alina Gorghiu a mulțumit colegilor de la Ministerul Justiției, ANP, instanței de executare și altor autorități implicate pentru contribuția lor la această soluție.
Până la jumătatea lunii iunie, 383 de fugari au fost aduși în România. Cele mai multe extrădări au fost efectuate din Marea Britanie, urmată de Germania și Italia.
Legea „Fugarul plătește”, în vigoare din 7 iunie, obligă toți fugarii să suporte costurile aducerii lor în țară. Aceasta face parte dintr-un efort mai amplu de a consolida sistemul de justiție și de a descuraja fuga de la executarea pedepsei.
În paralel, se așteaptă decizia Curții Constituționale privind legea prin care sustragerea de la executarea pedepsei este asimilată infracțiunii de evadare. Această decizie va avea un impact semnificativ asupra modului în care justiția tratează cazurile de fugă de la pedeapsă.
