Un prim proiect aprobat de Executiv privește participarea României la runda de suplimentare a fondurilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (IDA), printr-o subscripţie voluntară în valoare de 20,6 milioane lei.
Potrivit proiectului, plata subscripţiei se asigură din bugetul Ministerului Finanţelor, în trei tranşe: câte 6,86 milioane lei în 2023 şi 2024 şi 6,88 milioane lei în cursul anului 2025.
„Participarea României la IDA contribuie la consolidarea poziţiei ţării noastre în cadrul Grupului Băncii Mondiale şi sprijină acţiunile de asistenţă pentru dezvoltare asumate de România prin intermediul unei asistenţe de tip multilateral derulată de o instituţie cu o vastă experienţă în acest domeniu.
De asemenea, participarea cu această suma la IDA20 va reprezenta o contribuţie semnificativă în direcţia îndeplinirii ţintei de alocare a 0,33% din VNB până în anul 2030 în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, conform angajamentelor asumate în anul 2015, la nivel ONU şi UE”, se arată în comunicat.
Valoarea totală a contribuţiilor României la IDA este de peste 5,4 milioane de dolari americani.
România participă la garanţiile pentru asistenţa macrofinanciară excepţională acordată Ucrainei de UE
Un al proiectul de lege aprobat miercuri de Guvern reglementează participarea României la garanţiile pentru asistenţa macrofinanciară excepţională acordată Ucrainei de UE, contribuţia ţării noastre la suma totală garantată fiind de 60.453.864 euro.
Proiectul de lege are la bază Decizia (UE) 2022/1628 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 septembrie 2022 privind acordarea de asistenţă macrofinanciară excepţională Ucrainei şi consolidarea fondului comun de provizionare prin garanţii din partea statelor membre şi prin provizionare specifică pentru anumite datorii financiare legate de Ucraina, garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE şi de modificare a Deciziei (UE) 2022/1201.
De asemenea, prin noul proiect se reglementează cadrul legal pentru a permite participarea României la garanţiile acordate de către statele membre pentru asistenţa macrofinanciară excepţională acordată Ucrainei de către UE, precum şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, pentru semnarea Acordului de garantare dintre România şi Comisia Europeană.
Totodată, se instituie o derogare de la prevederile art. 4 din OUG nr.64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008.
Actul normativ cuprinde elemente legate de intrarea în vigoare a acordului de garantare şi aplicarea acestuia, asimilarea obligaţiilor ce revin României în acest acord cu cele de natura datoriei publice guvernamentale, aspecte legate de sursele de acoperire a obligaţiilor asumate, în cazul riscului de executare a garanţiei, precum şi destinaţia sumelor recuperate.
Noi reglementări privind modalităţile de asigurare a hranei pentru persoanele private de libertate
De asemenea, Guvernul României a dat miercuri o ordonanță prin care reglementează modalităţile de asigurare a hranei pentru persoanele private de libertate aflate în centre de reţinere şi arestare preventivă din cadrul unităţilor de poliţie.
Într-un comunicat transmis de Guvern sunt specificate modalităţile alternative prin care se poate realiza hrănirea persoanelor private de libertate, aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă din cadrul unităţilor de poliţie, respectiv:
– de către unităţile de poliţie în cadrul cărora sunt organizate şi funcţionează centrele de reţinere şi arestare preventivă;
– de către alte unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne cu sediul în respectiva unitate administrativ-teritorială;
– de către unităţile din sistemul administraţiei penitenciarelor;
– prin operatori economici de profil, la solicitarea scrisă a şefilor centrelor de reţinere şi arestare preventivă, cu aprobarea conducătorilor unităţilor de poliţie, în situaţia în care, din motive obiective, hrănirea nu se poate realiza în modalităţile prevăzute.
„În solicitarea scrisă, vor fi prezentate motivele obiective care justifică propunerea ca hrănirea să se realizeze prin operatori economici de profil. Atribuirea către operatorii economici de profil a contractelor de achiziţie a hrănirii se efectuează conform reglementărilor din domeniul achiziţiilor publice, în limita plafonului caloric şi a structurii normelor de hrană la care au dreptul persoanele private de libertate”, se arată în comunicatul transmis de Guvern.
