Un fost ministru de la PSD își ia rămas bun de la scena politică, renunțând la o nouă candidatură în Parlament după trei mandate. Concentrarea pe un proiect ambițios în educație și continuarea carierei medicale marchează o nouă etapă în viața sa.
Florian Bodog a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat
După trei mandate în calitate de senator, Florian Bodog, fost ministru al sănătății în guvernele Grindeanu și Tudose, a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat. El va pune accent pe rolul său de decan al Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea și pe activitatea sa ca chirurg.
„Astăzi, i-am informat pe Marcel Ciolacu, președintele PSD și pe Aurel Mohan, președintele PSD Bihor, cu privire la decizia mea de a nu mai candida pentru un nou mandat în Senatul României. Consider că proiectul de modernizare a Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea – amplu, complex și de durată – este unul extrem de important pentru Universitatea din Oradea, dar și pentru întreg județul Bihor. Tocmai de aceea, de acum înainte, ca decan al facultății, mă voi dedica realizării acestui proiect.
De asemenea, îmi voi continua munca de profesor universitar, precum și activitatea de chirurg la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor. După 12 ani în Senatul României las în urmă o activitate de care sunt mândru și despre care voi mai scrie. Le mulțumesc tuturor bihorenilor care m-au susținut în această perioadă, celor care mi-au transmis recomandări sau critici, tuturor colegelor și colegilor cu care am colaborat.
Rămân în continuare fidel valorilor social-democrate și solidar cu echipa PSD. Sunt convins că, împreună, vom reuși să câștigăm alegerile din acest an și să construim o țară în care fiecare român să trăiască bine și în siguranță!”, scrie Florian Bodog pe Facebook.
Florian Bodog a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 30 august 2021, fiind acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual
Potrivit procurorilor, în calitate de ministru, Bodog ar fi permis unei persoane angajate ca și consilier personal să încaseze salariul timp de un an, fără a se prezenta la serviciu sau a desfășura activitățile stipulate în contract. De asemenea, se susține că el a semnat mai multe documente în locul consilierului respectiv.
Florian Bodog a fost trimis în judecată pentru:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale),
- fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale),
- fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni).
Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), consilier personal al lui Bodog, a fost, de asemenea, deferită justiției pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, cu un total de 12 acte materiale.
Acuzațiile formulate de DNA
În calitate de ministru al Sănătății, Florian Bodog ar fi acționat în mod direct pentru ca Olivia Marcu, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract.
Totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
În perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, Florian Bodog, deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară.
Astfel, consiliera ministrului, Olivia Andreea Marcu, ar fi obținut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice.
Pe 8 octombrie, dosarul a fost discutat la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde judecătorii au decis să amâne pronunțarea pentru 22 octombrie.