Pensie de întreținere 2023. Președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care schimbă regulile în ceea ce privește plata pensiei de întreținere. Despre ce este vorba?
Pensie de întreținere 2023. Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat recent o modificare a Codului Penal, introducând prevederi pentru pedepsirea neplății pensiilor de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială.
Conform noilor dispoziții legislative, persoanele care au obligația legală de întreținere și nu plătesc, cu rea-credință, timp de 3 luni, pensiile de întreținere stabilite prin act notarial vor fi supuse pedepselor penale.
Modificarea legislativă vizează articolul 378 alineatul (1) litera c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu scopul de a incrimina neplata pensiilor de întreținere pe o perioadă de 3 luni, atunci când aceasta este făcută cu rea-credință. Această schimbare a fost necesară pentru a aduce legislația în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 221 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 09.06.2023.
Pensie de întreținere 2023. Închisoare pentru cei care nu plătesc pensie de întreținere
Pensie de întreținere 2023. Potrivit noilor reglementări, persoanele care au obligația legală de întreținere și nu plătesc pensia de întreținere, cu rea-credință, timp de 3 luni, riscă să fie pedepsite cu:
- închisoare de la 6 luni la 3 ani
- sau cu amendă
Această măsură are scopul de:
- a asigura respectarea obligațiilor financiare față de cei îndreptățiți la întreținere
- a descuraja orice tentativă de evaziune sau neglijență în această privință
CCR a spus că neplata trebuie incriminată
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că articolul 378 alineatul (1) litera c) din Codul Penal, care nu incrimina neplata pensiilor de întreținere stabilite prin act notarial, este neconstituțional.
Această hotărâre vine în urma unei decizii luate de CCR în luna septembrie, când judecătorii constituționali au stabilit că soluția legislativă în cauză nu este în concordanță cu prevederile constituționale referitoare la calitatea legii și necesitatea corelării cu alte legi existente în domeniu.
Mai exact, Curtea a constatat că există o „necorelare legislativă având relevanță constituțională” între articolul 378 alineatul (1) litera c) din Codul Penal și articolul 375 alineatul (2) din Codul Civil. Această discrepanță a fost considerată inacceptabilă în contextul introducerii divorțului prin acordul părților în procedură notarială. Aici intră și cazul în care există copii minori:
- născuți în cadrul căsătoriei, din afara acesteia
- adoptați, așa cum este prevăzut de Codul Civil în vigoare din 2011
Hotărârea CCR vine ca urmare a unei sesizări privind neconstituționalitatea acestui articol, iar decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, confirmând astfel necesitatea modificării legislației penale pentru a acoperi această lacună legală.