Călin Georgescu nu a putut dovedi că materialele de propagandă electorală care l-au ajutat că câștige primul tur al alegerilor prezidențiale au fost realizate fără bani.
Călin Georgescu solicitat anularea hotărârii BEC
Vineri, cu două zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu a solicitat instanței anularea hotărârii Biroului Electoral Central (BEC), care l-a obligat să elimine toate postările electorale din mediul online. Cererea a fost depusă de Georgescu la Curtea de Apel București pe 22 noiembrie și a fost judecată în aceeași zi.
Magistrații au respins cererea formulată de acesta, deși acesta a susținut că materialele electorale pe care le-a postat pe TikTok nu ar trebui să fie marcate cu numărul CMF (Codul Mandatarului Financiar).
”În motivarea cererii înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. 2695/1/2024, reclamantul a arătat, în esență, că prin Decizia atacată, pârâtul a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 36 din Legea nr. 334/2006 în sensul obligării acestuia la indicarea Codului Mandatarului Financiar (CMF).
A mai arătat că textul de lege anterior menționat se aplică doar candidaților independenți care au comandat materiale de propagandă electorală, însă arată că el acesta nu a comandat astfel de materiale, motiv pentru care nu se află sub incidența art. 36 din Legea nr. 334/2006”, se arată în documentul consultat de Fanatik.
În plus, Călin Georgescu le-a explicat judecătorilor că legea respectivă nu i se aplică, întrucât activitățile și materialele de propagandă electorală au fost realizate de el în regie proprie sau pe bază de voluntariat, fără remunerație.
Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins acțiunea depusă de Călin Georgescu, unul dintre motivele invocate fiind faptul că acesta nu a reușit să demonstreze că materialele de campanie au fost realizate fără niciun buget.
”Totodată, deși acesta a susținut că activitățile și materialele de propagandă electorală au fost efectuate în regie proprie sau pe bază de voluntariat cu titlu gratuit, Curtea reține că reclamantul nu a dovedit aceste afirmații, deși potrivit art. 249 din Codul civil, acestuia îi revenea sarcina probei.
Mai mult, chiar și în ipoteza în care aceste aspecte ar corespunde realității, Curtea constată că obligația de a menționa codul unic de identificare al candidatului independent nu este determinată de un eventual caracter pecuniar al materialului de propagandă electorală utilizat, astfel cum tinde a arăta reclamantul, ci este o obligație impusă în mod expres de actele normative în vigoare, astfel cum s-a arătat mai sus”, au arătat aceștia în motivare.
Decizia instanței nu este definitivă, însă Călin Georgescu nu a contestat-o, având în vedere că alegerile prezidențiale erau programate pentru weekendul respectiv.
Decizii contradictorii ale Biroului Electoral Central
Din dosar reiese faptul că sesizarea referitoare la distribuirea de către Călin Georgescu a materialelor de propagandă electorală pe platformele sociale, fără a utiliza Codul Unic de Identificare emis de AEP, a fost depusă de o persoană fizică din județul Ilfov.
Aceasta a înregistrat sesizarea pe 18 noiembrie 2024 la Biroul Electoral de Circumscripție nr. 25 Ilfov, iar în aceeași zi sesizarea a fost respinsă „ca neîntemeiată”, pe motiv că nu se încalcă prevederile articolului 36 alineatul 3 din Legea 334/2006.
Ulterior, cetățeanul respectiv a formulat o contestație împotriva deciziei de respingere. Pe 18 noiembrie 2024, Biroul Electoral Ilfov a revocat prima hotărâre și a emis o soluție complet diferită.
Aceasta a presupus ”înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu” la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, care nu includ codul de identificare al mandatarului financiar.