Pentru a face față cheltuielilor necesare pentru pensii și salarii și a evita riscuri suplimentare, Guvernul a emis o Ordonanță de Urgență care a presupus ajustări semnificative în buget.
Cum intenționează Guvernul să gestioneze plățile pentru pensii și salarii
Peste 126 de miliarde de lei au fost economisiți prin reducerea cheltuielilor statului, prorogarea unor legi, și înghețarea cheltuielilor la nivelul instituțiilor publice. Aceste măsuri au fost esențiale pentru a asigura plata pensiilor și salariilor până la finalul anului 2024, la nivelul stabilit în luna noiembrie.
Ministrul a menționat că indexarea pensiilor se va realiza doar atunci când bugetul va permite, subliniind că stabilitatea financiară primează în fața unor majorări nesustenabile.
Un obiectiv crucial al Ministerului de Finanțe este reducerea deficitului bugetar, care depășește în prezent 8%. România s-a angajat în fața Comisiei Europene să implementeze măsuri care să plaseze economia pe un traseu sustenabil. În acest context, deciziile legate de cheltuielile publice trebuie să fie prudente, pentru a evita îndatorarea excesivă și pentru a menține încrederea investitorilor internaționali.
„Obiectivul meu este să asigurăm plata salariilor şi a pensiilor la nivelul anului 2024, fără să ne asumăm riscuri. Acest lucru a însemnat o Ordonanţă de Urgenţă prin care peste 126 de miliarde de lei a fost practic cheltuieli tăiate de stat, ori cheltuieli care au fost prorogate şi nu au fost puse în aplicare câteva legi, ori au fost îngheţări de cheltuieli la nivelul intituţiilor.
Acest lucru ne permite să plătim salariile şi pensiile la nivelul lunii noiembrie 2024. Cu siguranţă imediat ce bugetul permite se pot face indexările de pensii”, a spus ministrul Tanczos Barna la Antena 3.
Prioritatea rămâne reducerea deficitului bugetar
Ministrul a subliniat că majorarea salariilor sau a pensiilor fără o bază economică solidă ar putea periclita aceste obiective, motiv pentru care adoptarea unor astfel de măsuri a fost amânată.
În construcția bugetului, Guvernul nu ia în considerare majorarea TVA-ului sau modificarea impozitului pe salarii. Această decizie este menită să evite o presiune suplimentară asupra contribuabililor și să sprijine stabilitatea financiară a populației.
După adoptarea bugetului pentru anul 2025, există posibilitatea ca ajustările salariale și indexările de pensii să fie reluate, dacă situația economică o va permite. Prioritatea rămâne însă reducerea deficitului bugetar și menținerea sustenabilității cheltuielilor publice.
„Rolul nostru la Ministerul de Finanțe este să fim cumpătați să nu ne asumăm riscuri, să asigurăm stabilitate macroeconomică pentru România şi să ne respectăm angajamentele. Dacă am spus că plătim salariile şi pensiile să le putem plăti.
Nu ne putem asuma riscuri în condițiile în care în octombrie-noiembrie România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să ajungă pe un trend de sustenabilitate şi această sustenabilitatea este mult mai importantă decât o asumare de majorări de cheltuieli sau o majorare de salarii, de exemplu, nesustenabile”, a mai spus ministrul.
