Sprijin financiar pentru consolidarea clădirilor și reducerea riscului la cutremure
Guvernul României a anunțat un program de sprijin financiar în valoare de peste 1,3 miliarde de lei, valabil până în 2030, pentru a ajuta la consolidarea clădirilor și reducerea riscului la cutremure. Programul permite firmelor să primească finanțare nerambursabilă de până la 300.000 de euro fiecare. Se estimează că aproximativ 750 de firme vor beneficia de acest ajutor financiar.
Acest sprijin financiar acoperă costurile pentru proiectarea și realizarea lucrărilor de consolidare a clădirilor în care au loc activități economice sau care sunt de interes public. Locuințele nu sunt incluse în acest program de finanțare. Programul va intra în vigoare odată cu publicarea ordinului ministrului dezvoltării în Monitorul Oficial și va fi valabil până la 31 decembrie 2030. Totuși, plățile către beneficiari se vor putea face până la finalul anului 2036.
Autoritățile române consideră că acest proiect este foarte important și că trebuie început cât mai curând posibil.
„Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de minimis în valoare de peste 1,3 miliarde de lei, cu aplicare până în anul 2030, pentru a sprijini consolidarea clădirilor şi reducerea riscului seismic. Potrivit schemei, o întreprindere sau o firmă poate beneficia de finanţare nerambursabilă de până la 300.000 euro, iar, potrivit estimărilor, 750 de întreprinderi vor putea beneficia de această formă de sprijin.
Pentru a sprijini consolidarea clădirilor şi reducerea riscului seismic, Guvernul a aprobat astăzi o schemă de ajutor de minimis în valoare de peste 1,3 miliarde de lei, cu aplicare până în anul 2030. Vor fi finanţate cheltuieli pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru spaţiile în care se desfăşoară activităţi economice, precum şi clădirile de interes sau de utilitate publică.
Nu intră la finanţare prin această schemă consolidarea locuinţelor. O întreprindere sau o firmă poate beneficia de finanţare nerambursabilă de până la 300.000 euro, iar, potrivit estimărilor, 750 de întreprinderi vor putea beneficia de această formă de sprijin.
Schema este valabilă de la data publicării ordinului ministrului dezvoltării în Monitorul Oficial, până la data de 31 decembrie 2030 inclusiv, însă plăţile în cadrul acestei scheme vor fi efectuate până la data de 31 decembrie 2036. Este, aşadar un proiect pe termen mediu-lung, să spunem, însă, care este de absolută necesitate şi ar trebui să înceapă cât de curând”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
Ce înseamnă risc seismic?
Riscul seismic se referă la posibilitatea ca o clădire să fie afectată de un cutremur. În cazul anunțurilor imobiliare precum „vând garsonieră într-un bloc fără risc seismic,” trebuie să fii precaut, deoarece este o afirmație înșelătoare. Nu există clădiri complet lipsite de risc seismic. Există doar două situații:
- Clădiri expertizate – acestea sunt evaluate de specialiști și încadrate într-una dintre cele patru clase de risc seismic.
- Clădiri neexpertizate – pentru acestea nu se știe cât de sigure sunt în caz de cutremur, deoarece nu au fost evaluate.
Ce înseamnă să fie o clădire sigură?
Doar clădirile clasificate în categoria de risc seismic IV sunt considerate sigure, deoarece au fost verificate și se estimează că nu prezintă pericol în cazul unui cutremur.
Cum se clasifică riscul seismic?
Clasificarea riscului seismic este făcută în urma unei expertize tehnice realizate de ingineri. Acest proces evaluează starea structurală a clădirii și rezistența ei la cutremure. Rezultatul este încadrarea în una dintre cele patru clase de risc, în funcție de cât de vulnerabilă este clădirea.
Istoricul măsurilor pentru consolidarea clădirilor
În 1992, după cutremurele din trecut, autoritățile au promis consolidarea clădirilor vulnerabile conform unui regulament numit P100-92. Clasificarea clădirilor la acel moment nu se baza doar pe rezistența structurală, ci și pe factori precum:
- Importanța clădirii,
- Locul unde se află în oraș,
- Numărul de persoane care locuiesc acolo,
- Prezența spațiilor publice (cum ar fi magazine) la parter.
Unele clasificări ar fi fost influențate de favoruri oferite experților, pentru a obține acces la programele gratuite de consolidare. Clădirile au fost împărțite în trei categorii de urgență:
- U1: consolidare în maximum doi ani,
- U2: consolidare în maximum cinci ani,
- U3: consolidare în maximum zece ani.
Totuși, între 1992 și 1996, deși peste 1700 de clădiri au fost expertizate în București și alte sute în alte orașe, multe dintre lucrările de consolidare promise nu au fost realizate.
