De luni, 21 octombrie 2024, șoferii pot respira mai ușor, având în vedere scăderea recentă a prețurilor carburanților. Acest trend, deși modest, poate influența deciziile de consum și comportamentul pieței în perioada următoare.
O scădere timidă a prețului carburanților
În contextul incertitudinilor geopolitice și al fluctuațiilor de pe piața petrolului, șoferii din România au primit vești bune privind prețurile carburanților. O scădere timidă a tarifelor se produce după o serie de majorări consecutive, aducând o ușoară relaxare în bugetele consumatorilor.
După o serie de șase creșteri consecutive, a carburanților scăderea de luni, de 2 bani pe litru, reprezintă o ușoară relaxare pentru consumatori. Conform datelor disponibile, prețul benzinei standard a ajuns între 7,02 și 7,18 lei pe litru, în timp ce motorina standard costă acum între 7,10 și 7,22 lei. La rândul ei, motorina premium se vinde între 7,46 și 7,78 lei pe litru.
Dacă prețurile benzinei standard și motorinei au avut o ajustare ușoară, benzina premium și GPL-ul au rămas constante. Astfel, un litru de benzină premium continuă să coste între 7,64 și 7,88 lei, în timp ce GPL-ul se menține între 3,42 și 3,46 lei pe litru. Aceste fluctuații pot influența comportamentul consumatorilor și al companiilor în acest sector.
Prețul carburanților. Tensiuni geopolitice și impactul lor asupra pieței
Analizând tendințele internaționale, JPMorgan Commodities Research atrage atenția asupra faptului că cotațiile futures ale țițeiului au crescut, din cauza intensificării tensiunilor geopolitice.
Prețul petrolului Brent ar putea ajunge la o medie de 80 de dolari pe baril în ultimul trimestru din 2024.
„Situaţia geopolitică actuală sugerează că, având în vedere nivelul scăzut al stocurilor de petrol, ar putea exista o creştere a preţului ţiţeiului până la rezolvarea conflictului. Spre deosebire de situaţia din octombrie anul trecut (n.r. atacul terorist Hamas din Fâşia Gaza), când «prima geopolitică» a fost inclusă în preţul petrolului cel puţin parţial, de data aceasta, contractele futures pe petrol Brent se tranzacţionează în conformitate cu valoarea lor justă, iar tendinţa de risc de creştere este exprimată prin opţiuni”, declară Nataşa Kaneva, şefa diviziei de Strategie Globală pentru Mărfuri din cadrul JPMorgan.
O comparație cu anul trecut
Comparativ cu situația din octombrie 2023, când atacul terorist Hamas din Fâșia Gaza a generat o creștere a prețurilor, anul acesta, „contractele futures pe petrol Brent se tranzacționează în conformitate cu valoarea lor justă, iar tendința de risc de creștere este exprimată prin opțiuni”, explică Kaneva. Aceasta sugerează o dinamică diferită, influențată de o producție de petrol mai constantă.
O schimbare în acest climat poate apărea dacă atacurile din Orientul Mijlociu vizează infrastructura energetică iraniană. Kaneva afirmă:
„Este puţin probabil ca această opţiune să fie favorizată de administraţia americană, care este precaută în privinţa pieţelor petroliere, în săptămânile premergătoare alegerilor prezidenţiale. Totuşi, până la rezolvarea conflictului, am putea observa o primă geopolitică susţinută în preţul ţiţeiului”.
În prezent, stocurile globale de petrol se află la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2017, fiind estimate la 4,4 miliarde de barili. Această scădere ar putea influența prețurile pe termen lung. Stocurile din țările OCDE sunt, de asemenea, sub media pe cinci ani, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea pieței în viitorul apropiat.
Așteptările pentru anul viitor
JPMorgan estimează că prețul țițeiului Brent ar putea atinge 80 de dolari pe baril în ultimul trimestru al anului 2024 și 75 de dolari în 2025. Prețul barilului de petrol Brent cu livrare în luna decembrie a scăzut recent cu 0,08%, ajungând la 74,16 dolari. De asemenea, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a coborât la 70,32 dolari.
„Preţul este un răspuns la utilizarea stocurilor de petrol, utilizare care depinde de dorinţa consumatorilor de a le epuiza sau realimenta. Având în vedere anticiparea unei pieţe supraaprovizionate în 2025, consumatorii de petrol au optat până acum să aştepte, provocând o deplasare a preţului petrolului faţă de valoarea sa justă. Cu toate acestea, dinamica schimbătoare în Orientul Mijlociu ar putea crea o urgenţă mai mare de a reumple stocurile, realiniind astfel preţul petrolului la nivelul său fundamental”, concluzionează Kaneva.
Agenția Internațională a Energiei (AIE) avertizează că cererea pentru combustibilii fosili va atinge un vârf până la finalul deceniului, ajungând aproape 102 milioane barili pe zi.
„În a doua parte a acestui deceniu, pe fondul perspectivelor unor livrări mai ample, sau chiar a unui excedent, de petrol şi gaze naturale, în funcţie de cum vor evolua tensiunile geopolitice, vom accede într-o lume total diferită în privinţa energiei”, a spus directorul general al IEA, Fatih Birol.
AIE prezice că, pe fondul utilizării crescute de vehicule electrice, cererea va scădea la 99 milioane barili pe zi până în 2035. Pe termen lung, se estimează că prețul barilului de țiței va scădea la 75 de dolari în 2050.