Guvernul turc interzice operațiile de cezariană planificate în spitalele private
Guvernul turc a impus o interdicție privind efectuarea operațiunilor de cezariană planificate în spitalele private, o decizie care a stârnit un val de reacții negative în întreaga țară.
Măsura face parte dintr-un efort mai amplu al autorităților de a reduce numărul nașterilor prin cezariană, cu scopul de a încuraja nașterile naturale și de a sprijini creșterea populației.
Această decizie a fost luată în contextul în care președintele Recep Tayyip Erdoğan a desemnat anul 2025 drept „Anul Familiei”, axându-se pe creșterea natalității ca prioritate națională. În acest context, guvernul conservator a început o campanie destinată să încurajeze mamele să opteze pentru nașteri naturale.
De asemenea, autoritățile sunt de părere că numărul mare de nașteri prin cezariană, în special în spitalele private, afectează sănătatea pe termen lung a femeilor și, implicit, stabilitatea demografică a țării.
Ce spun medicii din Turcia?
Dr. Ayşegül Ateş Tarla, reprezentant al Asociației Medicale din Turcia, a criticat dur această reglementare, acuzând guvernul de presiuni asupra femeilor și de crearea unei percepții greșite conform căreia operațiile de cezariană sunt o alegere ușoară pentru viitoarele mame.
Aceasta a subliniat că intervențiile de cezariană sunt necesare în anumite cazuri, iar reglementarea poate avea efecte negative asupra accesului la îngrijire medicală adecvată.
Turcia și rata ridicată a nașterilor prin cezariană
Conform datelor internaționale, Turcia înregistrează una dintre cele mai mari rate ale nașterilor prin cezariană din rândul țărilor membre ale OCDE, un aspect ce atrage atenția autorităților sanitare mondiale.
Această statistică a fost considerată un semnal de alarmă, iar măsurile luate acum de guvernul turc se doresc a fi o reacție la această realitate.
Cum stă România la capitolul operații de cezariană?
În ultimele decenii, nașterea prin cezariană a devenit din ce în ce mai frecventă, atrăgând atenția asupra unei serii de factori care contribuie la acest fenomen, în special în țări ca România, unde rata intervențiilor cezariene a crescut considerabil.
De la 7,2% în 1990, s-a ajuns la un uimitor 60% în 2018, cu un vârf înregistrat în capitalele mari, cum ar fi București, unde aproximativ 70% dintre nașteri sunt prin cezariană.
Această creștere alarmantă ridică întrebări legate de motivele din spatele acestui trend și de impactul pe termen lung asupra sănătății mamei și copilului.
Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, un procent de intervenții cezariene mai mare de 10-15% nu este justificat din punct de vedere medical. În multe cazuri, nașterea naturală este considerată mai puțin riscantă pentru mamă și copil decât operația cezariană. Totuși, în România, deciziile legate de naștere par a fi influențate tot mai mult de factori sociali și preferințe personale, mai degrabă decât de indicații stricte de natură medicală. Această tendință duce la o inversare a piramidei decizionale: în loc ca factorii medicali să fie prioritari, aceștia sunt adesea detronați de presiuni externe și de percepția publică asupra unei nașteri „controlate”.
În contextul urban, factorii precum disponibilitatea medicilor, temerile legate de un travaliu necontrolat și dorința de confort în fața incertitudinii au fost adesea asociate cu decizia de a opta pentru cezariană. Aceste preocupări sunt adâncite de un sistem medical fragmentat, în care gravida se adresează direct unui medic și nu unei instituții, ceea ce poate contribui la decizii influențate mai mult de conveniență decât de nevoia reală a mamei sau copilului.
Riscurile nașterilor prin cezariană
Nașterea prin cezariană, deși văzută ca o opțiune mai sigură și mai rapidă de mulți, vine cu o serie de riscuri și dezavantaje. Recuperarea este adesea mult mai lentă comparativ cu nașterea naturală. Femeile care aleg această intervenție se confruntă adesea cu dureri post-operatorii, dificultăți în alăptare și o perioadă de recuperare care poate dura între patru și șase săptămâni, comparativ cu doar una sau două săptămâni în cazul unei nașteri naturale. De asemenea, copilul poate întâmpina dificultăți respiratorii din cauza absenței comprimării naturale a plămânilor, un proces esențial în timpul unei nașteri vaginale.
Un alt factor de risc important sunt posibilele complicații în sarcinile viitoare, cum ar fi ruptura cicatricei uterine, placenta praevia sau placenta accreta, condiții care pot pune viața mamei și copilului în pericol.
Desigur, există situații în care cezariană este absolut necesară, cum ar fi în cazul unor complicații medicale severe sau în cazul unor prezentări anormale ale fătului. În aceste cazuri, indicațiile sunt clare și nu există alternativă mai sigură. Totuși, în absența unor astfel de factori, este esențial ca femeile să fie informate și să ia decizii în cunoștință de cauză. Alegerea unui medic în care să aibă încredere, participarea la cursuri de pregătire pentru naștere și completarea unui plan de naștere care să reflecte dorințele și condițiile mamei sunt pași importanți pentru a crește șansele unei nașteri naturale, scrie programsamas.ro.
