Potrivit anunțului transmis de agenția de presă rusă Tass și preluat de Sky News, armistițiul lui Putin va intra în vigoare sâmbătă, 19 aprilie, începând cu ora 18:00 (ora Moscovei), și va dura până la miezul nopții de duminică spre luni.

Decizia a fost justificată prin „considerente umanitare”, liderul de la Kremlin declarând că dorește ca, în această perioadă de mare semnificație religioasă, luptele să înceteze pentru a permite oamenilor să marcheze Învierea Domnului în liniște și siguranță.

Putin a decis unilateral

Vladimir Putin a afirmat: „Ghidată de considerente umanitare, astăzi, de la ora 18:00 până la miezul nopții de duminică spre luni, partea rusă declară un armistițiu de Paște. Ordon ca toate acțiunile militare să fie oprite pentru această perioadă.”

„În acelaşi timp, trupele noastre trebuie să fie pregătite să respingă eventualele încălcări ale armistiţiului şi provocările inamicului, oricare ar fi acţiunile sale agresive”, adaugă şeful Kremlinului.

Ulterior, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a dat instrucţiuni tuturor comandanţilor să înceteze focul de la ora 18:00, ora Moscovei, pe 19 aprilie, până la ora 00:00, ora Moscovei, pe 21 aprilie.

Kievul nu a emis încă un răspuns la propunere. Ucraina a fost de acord anterior cu o încetare totală a focului propusă de Statele Unite.

Este pentru prima dată, în ultimele luni, când Moscova face un astfel de gest în mod unilateral. Deocamdată, nu este clar dacă Ucraina va răspunde favorabil apelului sau dacă va considera inițiativa drept o stratagemă de respiro militar din partea Rusiei.

Un conflict cât un război

Conflictul din Ucraina a intrat, la 24 februarie 2025, în cel de-al patrulea an. În acest timp, zeci de mii de oameni au murit, alte câteva milioane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele şi să ia calea pribegiei, în timp ce oraşele sunt transformate în ruine, pe măsură ce înaintează trupele ruse.

Iar după doi ani, războiul nu dă semne că se va încheia.

Costuri enorme

Costurile unui război nu înseamnă doar cheltuielile militare pentru arme, muniții și soldați. Impactul este unul mult mai amplu și se extinde, asemeni unei unde de șoc, asupra economiilor și societăților din întreaga lume.

Invazia Rusiei în Ucraina a provocat creșteri fără precedent ale prețurilor la energie, carburanți, mâncare sau materiale de construcții. Din cauza acestor majorări, inflația a atins cote alarmante, ceea ce a însemnat practic evaporarea puterii de cumpărare: cu aceiași bani, putem cumpăra mai puțin decât înainte.

Institutul Economic German a estimat, în februarie 2023, impactul primului an de război asupra economiei globale la peste o mie șase sute de miliarde de dolari, adică, 1,6 trilioane.

Miliarde în arme

Cantitățile enorme de muniție folosite în cei doi ani de conflict au avut costuri exorbitante. De exemplu, un singur atac de câteva ore cu rachete și drone asupra Ucrainei a fost estimat la peste jumătate de miliard de dolari.

O rachetă costă între 300.000 și 13 milioane de dolari, iar un tanc american Abrams are un preț de peste 30 de milioane de dolari. Ucraina a primit zeci de astfel de vehicule de luptă de la aliații occidentali, ca de altfel multe alte tipuri de armament, fără de care ar fi capitulat fără drept de apel în fața invadatorilor ruși.