Decizii CSAT. Tentative cibernetice au influențat procesul electoral. Instituţiile de securitate vor investiga de urgenţă

Consiliul Suprem de Apărare a Țării

SURSA FOTO: Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Atacurile cibernetice, un pericol real pentru corectitudinea electorală. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a identificat tentative cibernetice menite să influențeze procesul electoral. Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința de urgență pentru a evalua riscurile care afectează securitatea națională.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat de urgență joi, 28 noiembrie 2024, la Palatul Cotroceni, în contextul unor suspiciuni grave privind influențarea procesului electoral prin atacuri cibernetice.

Reuniunea, condusă de președintele Klaus Iohannis, a avut ca principal obiectiv evaluarea riscurilor asupra securității naționale, generate de acțiuni ale unor actori statali și non-statali. Potrivit concluziilor prezentate, aceste acțiuni au vizat atât destabilizarea coeziunii sociale, cât și manipularea algoritmică pe platforme digitale, cu efecte asupra corectitudinii procesului electoral.

CSAT preocupări majore legate de integritatea procesului electoral

Pe data de 28 noiembrie 2024, la Palatul Cotroceni, CSAT s-a reunit sub conducerea președintelui Klaus Iohannis. Întâlnirea a avut loc în contextul suspiciunilor legate de posibile ingerințe externe în alegerile prezidențiale recente.

SURSA FOTO: Dreamstime

Deși atribuțiile CSAT nu includ organizarea alegerilor, analiza riscurilor ce amenință securitatea națională a fost considerată esențială.

Reprezentanți ai instituțiilor responsabile de apărare, ordine publică și securitate națională au prezentat rapoarte privind atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C care susțin procesul electoral.

Potrivit informațiilor discutate, au fost identificate acțiuni ale unor actori statali și non-statali, cu scopul de a influența rezultatele votului.

Influențe externe și rolul platformei TikTok în campania electorală

Un raport alarmant a arătat că România, împreună cu alte state de pe flancul estic al NATO, a fost ținta unor atacuri orchestrate, în special din partea Federației Ruse. Aceste acțiuni au vizat destabilizarea coeziunii sociale și influențarea agendei publice.

Totodată, un caz particular a atras atenția CSAT: nereguli în promovarea unui candidat pe platforma TikTok.

Conform documentelor analizate, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere semnificativă pe platformă.

TikTok nu a respectat obligațiile legale de marcaj al materialelor electorale, ceea ce a condus la o creștere considerabilă a vizibilității acestuia în detrimentul altor candidați.

Biroul Electoral Central (BEC) a constatat că TikTok nu a implementat deciziile necesare, deși a comunicat autorităților române contrariul. Această situație a ridicat suspiciuni grave privind respectarea normelor electorale și influențarea rezultatului alegerilor.

SURSA FOTO: Dreamstime

Măsuri urgente solicitate pentru clarificarea situației

Membrii CSAT au cerut instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale să investigheze de urgență faptele prezentate.

Acțiunile propuse includ implicarea autorităților care gestionează procesul electoral și organele de urmărire penală, pentru a evalua impactul acestor incidente asupra rezultatului final, transmite Administraţia Prezidenţială.

Alegerile prezidențiale, sub semnul suspiciunilor de fraudă

Ședința CSAT a fost convocată în contextul contestațiilor aduse rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie 2024. În acest tur, Călin Georgescu, candidat independent, a obținut 22,94% din voturi, în timp ce Elena Lasconi, reprezentanta USR, a fost pe locul doi cu 19,18%.

În paralel, Curtea Constituțională a României urmează să judece două sesizări depuse de candidați nemulțumiți. Suspiciunile de fraudă au fost amplificate de implicațiile unui raport al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Instituția a colaborat cu AEP, STS și ANCOM pentru a preveni atacurile asupra infrastructurii electorale, dar a precizat că monitorizarea tacticilor de manipulare pe rețelele sociale nu intră în atribuțiile sale.

Răspunsul președinției și perspectivele turului doi al alegerilor

Președintele Klaus Iohannis a declarat anterior că nu a primit informări privind riscuri semnificative legate de procesul electoral.

„Preşedintele României nu a primit informări din partea instituţiilor statului cu privire la existenţa unor riscuri de influenţare a alegerilor prezidenţiale sau cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Turul doi al alegerilor prezidențiale este programat pentru data de 8 decembrie 2024, iar autoritățile continuă să investigheze posibilele vulnerabilități cibernetice care ar putea influența rezultatele finale.