Un raport întocmit de un judecător din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) arată că deciziile Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la prescripție trebuie aplicate de toate instanțele.
Deciziile CCR cu privire la prescripție trebuie aplicate de toate instanțele. Raport ÎCCJ
Un raport întocmit de un judecător din cadrul ÎCCJ arată că deciziile CCR cu privire la prescripție trebuie aplicate de toate instanțele, iar Codul penal care nu prevedea întreruperea prescripției reprezintă lege penală mai favorabilă.
Raportul va fi dezbătut în cadrul CCR, în ziua de 25 octombrie, când vor fi luate în discuție prevederile privind prescripția, potrivit evz.ro
„Având în vedere că instituția prescripției răspunderii penale este calificată în cvasiunanimitatea doctrinei că fiind o instituție de drept material (substanțial) și ținând cont că această nu poate fi disociată și considerată că fiind autonomă de legea căreia îi aparține (Codul penal), cu atât mai mult nu poate fi acceptată teza disocierii și atribuirii unui caracter autonom și diferit, de procedura penală, normei cuprinsă în art. 155 alin. (1) referitoare la intreruprerea cursului prescripției”, este scris în raport.
Cele două decizii ale CCR trebuie aplicate de toate instanțele
De asemenea, documentul precizează că cele două decizii ale CCR trebuie aplicate de toate instanțele, iar Codul penal care nu prevedea întreruperea prescripției reprezintă lege penală mai favorabilă.
Astfel, art. 155 alin. 1 din Codul penal care prevedea întreruperea cursului prescripției, dar care a fost declarat neconstituțional prin deciziile CCR 297/2018 și 358/2022 reprezintă legea penală mai favorabila.
„Cu alte cuvinte, existența caracterului interuptiv al prescripției în cazul îndeplinirii unui act de procedură în cauză poate fi examinată prin raportare la o singură normă legală, apreciată că fiind mai favorabilă persoanei acuzate, iar nu prin combinarea unor dispoziții legale succesive. Revine fiecărei instanțe de judecată investită cu soluționarea cauzelor pendinte să determine caracterul mai favorabil sau nu al dispozițiilor legale incidente în raport cu particularitățile fiecărei situații în parte, respectând însă cerințele ce decurg din interdicția unei lex tertia”, este scris în raportul ICCJ.
Totodată, raportul ÎCCJ mai arată că cele două decizii CCR nu pot fi invocate în cadrul contestațiilor în anulare, dacă decizia CCR 297/2018 a fost invocată în faza de apel însă aplicarea sa a fost respinsă.
„În consecință, se impune a se răspunde chestiunii de drept invocată de către instanța de trimitere în sensul că instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018 și nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliză prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauzei de încetare a procesului penal în cursul procesului penal anterior acestei din urmă decizii”, arată raportul.