Toate acestea altereaza calitatea activitatii legislative din Romania. Ordonanta care plafoneaza indemnizatia de maternitate a starnit proteste viguroase. In cele din urma, Executivul a modificat, partial, prevederile controversate. Cei mai multi cetateni nu au sesizat insa ca nu este prima oara cand un text legislativ este remodelat sau retras la scurt timp dupa intrarea in vigoare.
De fapt, in cei doi ani si jumatate de guvernare, cabinetul Nastase a anulat sau modificat uneori dupa doar cateva zile cel putin 150 de acte normative emise chiar de el. Numarul actelor din legislatura anterioara schimbate de actuala putere este cu mult mai mare si, doar in acest an, in Parlament au fost depuse in jur de 15 propuneri legislative ale PSD si 20 de proiecte de lege, toate cu acelasi scop: modificarea unor legi sau ordonante adoptate din 2000 incoace.
Cauzele sunt diverse. Multe acte normative, mai ales cele elaborate si/sau emise de Executiv, sunt redactate neglijent sau in graba si contin erori sau prevederi care se bat cap in cap cu alte legi. De obicei, retragerea ori modificarea are loc din proprie initiativa, o data cu sesizarea neregulilor. „Discutam aici de amatorism si impulsivitate. Destule acte ale Executivului nu tin cont de insasi politica guvernamentala, de stadiul negocierilor cu UE si, nu in ultimul rand, de realitatile romanesti. Nu are loc o evaluare corecta a impactului si nici nu exista o corelare intre ministere, spune Eugen Nicolaescu, purtatorul de cuvant al PNL.
Un bun exemplu este Ordonantade Guvern nr. 6/2003, emisa dupa ce facturile la intretinere au atins cote ametitoare. „A fost data peste noapte, prevazand niste facilitati la gramada, indiferent de venituri. La vreo trei saptamani dupa asta, cand si-au dat seama ca au gresit, au emis OUG nr. 5/2003, care a abrogat-o si a introdus facilitati doar pentru cei cu venituri reduse, spune Ioan Oltean, presedintele Comisiei de Administratie Publica din Camera Deputatilor. Potrivit acestuia, astfel de cazuri sunt foarte frecvente: „Ordonanta nr. 36/2002 a introdus impozitul pe terenul agricol. PD incepuse sa stranga semnaturi pentru anularea acestuia, dar, conform declaratiilor din acea vreme ale lui Octav Cozmanca, Guvernul nu avea de gand sa schimbe ceva. si totusi, doua zile mai tarziu, in cadrul sedintei din 13 martie, ministrul Miron Mitrea a aratat ca impozitul strica imaginea Puterii. Din cate stiu, decizia de renuntare a fost adoptata pe loc, fara proiect, fara avize.
Interesul poarta fesul
Alte acte normative sunt elaborate cu un anumit interes si incearca sa ascunda, in spatele unor paragrafe voit neclare ori al unor erori intentionate, masuri nepopulare sau neconforme cu practicile europene, crearea de avantaje pentru clientii politici ori modificarea unor legi incomode pentru Putere. „Clientelismul politic este una dintre cele mai importante cauze ale situatiei actuale. Consecintele sunt indepartarea investitorilor straini, zapacirea cetatenilor si atragerea criticilor UE, spune vicepresedintele PD, Emil Boc.
Actele din aceasta categorie au soarta cea mai variata. Ele pot fi abrogate, modificate mai mult sau mai putin ori pot ramane la fel. Reactiile autoritatilor sunt diferite, in functie de raspunsul publicului si de importanta scopului real. Ordonanta nr. 8/2003, de exemplu, a fost modificata la distanta de o luna. Mai exact, daca initial brasovenii erau favorizati, acum toti cei disponibilizati de la stat vor primi acelasi numar de salarii compensatorii.
„Guvernul nu e interesat sa actioneze asupra economiei reale, ci doar asupra propriei imagini, intr-un exces de narcisism, explica liderul grupului de deputati PRM, Augustin Bolcas. Asta in timp ce Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia, considera ca grupurile de interese joaca un rol important in elaborarea si modificarea actelor normative, mai ales in conditiile „scurtcircuitarii Parlamentului.
Nu in ultimul rand, destule acte nici nu incearca sa camufleze prea tare scopul urmarit. Ele sunt aplicate doar pentru scurt timp, mergandu-se pe principiul „cainii latra, caravana trece, dupa care sunt retrase ori modificate. In acest mod, protestele sunt, de obicei, inabusite, chiar daca in realitate tinta a fost deja atinsa.
„Se acorda, de pe o zi pe alta, facilitati sau reesalonari. Deciziile sunt luate pe genunchi, sunt modificate in Parlament si nu rareori sunt modificate din nou de Guvern, in detrimentul coerentei si al unui climat legislativ stabil, afirma Emil Boc. Doua celebre ordonante de urgenta, 177 si 180/2001, prin care RAFO si SNTR au primit scutiri si reesalonari de datorii in valoare de circa 150 de milioane de dolari, sunt o buna ilustrare a acestei stari de fapt.
Vicepresedintele PSD, Ioan Taracila, spune ca „este usor sa stai pe margine si sa critici. El considera ca exista situatii in care sunt necesare reglementari rapide si ca graba poate duce la „exceptii nefericite, cand ordonantele sau hotararile nu sunt perfecte. Dar nu sunt de acord ca actele Executivului servesc interese clientelare. In general, o lege nu poate raspunde unor astfel de scopuri.
Spusele reprezentantilor opozitiei si ai societatii civile sunt confirmate, insa sub protectia anonimatului, si de unii membri ai Executivului. Surse din Palatul Victoria spun ca, de cele mai multe ori, ordinea de zi a sedintelor sau proiectele trimise catre Parlament sunt stabilite in functie de interesele PSD si ale apropiatilor acestuia: „In afara lui Adrian Nastase, un cuvant greu de spus are serban Mihailescu, pe langa care fac lobby ministrii si secretarii de stat. La randul lor, acestia sunt tinta presiunilor din partea parlamentarilor, prefectilor, consilierilor judeteni sau, pur si simplu, a oamenilor de afaceri interesati sa obtina diverse avantaje. De cele mai multe ori, acestia intervin inca din faza de elaborare, cand este mai usor sa aduci modificari. Sursele noastre mai afirma ca lansarea unui proiect fara stirea premierului inseamna reducerea la minimum a sanselor de adoptare, in timp ce dezacordul secretarului general poate duce la amanarea sine die a intrarii pe ordinea de zi.
Narav vechi
Obiceiul lansarii de legi sau ordonante abrogate sau modificate in scurt timp nu este nou. In 1997, in timpul guvernarii CDR-PD, a avut loc un caz celebru in domeniu. Ordonanta prin care era modificata Legea societatilor comerciale si care continea o controversata eliminare a bancrutei frauduloase din randul infractiunilor a fost retrasa la scurt timp dupa ce si-a produs efectele. Respectiv, dezincriminarea unor personaje acuzate de devalizarea unor banci ori de falimentarea unor intreprinderi de stat. Asta in timp ce, doi ani mai tarziu, in august 1999, ministrul agriculturii, Ioan Muresan, a retras nu mai putin de 18 ordonante inainte de a fi publicate in Monitorul Oficial. Autorii actelor normative respective nu au luat in calcul regulamentele din domeniu ale Bancii Mondiale si, astfel, o munca de cateva luni s-a dovedit zadarnica.
Colectie de balbe Guvernamentale
· Ordonanta nr. 9/2003 plafona indemnizatia de maternitate la 4.200.000 de lei. Protestele au dus la amanarea intrarii in vigoare a actului pana la 1 ianuarie 2004.
· Ordonanta privind impozitul agricol a fost abrogata la 13 martie. Banii incasati pana la acea data trebuie returnati, iar primariile rurale s-au trezit cu diminuari majore ale bugetelor planificate.
· Ordonanta nr. 186/2001, care crea facilitati pentru cultivatorii de tutun, a fost anulata dupa cateva luni, dand peste cap planurile acestora si ale fabricilor de tigari.
· Ordonanta de urgenta care stabilea o limita minima de 100.000 de euro pentru investitiile straine directe a fost modificata la scurt timp dupa adoptare, suma fiind coborata la 70.000 de euro.
