Orice creditor poate solicita deschiderea procedurii insolvenţei. Ce condiţii trebuie îndeplinite, dacă societatea debitoare refuză plata creanţei pentru diverse motive, dar dispune, totuşi, de suficiente fonduri pentru a acoperi datoria?
NATALIA Popescu – Bucuresti
Procedura de declasare a falimentului (procedura insolvenţei) este descrisă de către Legea nr. 85/2006.
Astfel, procedura începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori, dar se poate declanşa şi la cererea altor persoane sau instituţii prevăzute expres de lege.
Vom analiza situaţia în care deschiderea procedurii insolvenţei este solicitată de către un creditor. Într-o astfel de situaţie, orice creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenţa lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţă poate introduce o cerere introductivă, în care însă trebuie să precizeze:
a) cuantumul şi temeiul creanţei;
b) existenţa unei garanţii reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenţa unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege să participe la reorganizare.
Creditorul trebuie să anexeze documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.
Trebuie însă să precizăm că nu Legea nr. 85/2006 stabileşte o valoare-prag, care reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariaţi, de şase salarii medii pe economie;
Dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor şi cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de către alţi creditori împotriva aceluiaşi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existenţa dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora şi va stabili îndeplinirea condiţiilor arătate mai sus referitoare la cuantumul minim al creanţelor, în raport cu valoarea însumată a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri şi cu respectarea valorii-prag prevăzute de prezenţa lege.
Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de către debitor şi una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesoluţionate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se vor conexa la cererea formulată de debitor.
Aprecieri pe care le poate face judecătorul-sindic
Trebuie subliniat că procedura instituită de Legea nr. 85/2006 nu reprezintă o modalitate de valorificare silită a creanţelor, ci o procedură care se aplică debitorilor care, din cauza insuficienţei fondurilor băneşti disponibile, nu achită (şi nu o fac nu pentru că nu doresc, ci pentru că nu pot) datoriile exigibile.
Apreciem că judecătorul-sindic este competent sau ar trebui să fie competent să facă o astfel de apreciere, deoarece, conform art. 11 alin. (1) lit. a din Legea nr. 85/2006, una din principalele atribuţii ale judecătorului- sindic este „pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii“. Aceasta înseamnă că judecătorul-sindic, pentru a putea deschide procedura, este necesar să examineze dacă sunt îndeplinite condiţiile care se degajă din lege pentru existenţa insolvenţei, una dintre condiţii fiind cea referitoare la insuficinenţa fondurilor băneşti disponibile.
Dacă cererea debitorului corespunde condiţiilor arătate mai sus, judecătorul-sindic va pronunţa o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar dacă, prin declaraţia făcută, debitorul îşi arată intenţia de a intra în procedura simplificată sau nu depune documentele prevăzute, judecătorul va pronunţa o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic urmează să dispună administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului să efectueze notificările prevăzute la art. 61 din Legea nr. 85/2006. În cazul în care, în termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ţine, în termen de zece zile, o şedinţă la care vor fi citaţi administratorul judiciar, debitorul şi creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluţiona, deodată, printr-o singură sentinţă, toate opoziţiile.
Dovada relei-credinţe a debitorului
Admiţând opoziţia, judecătorul-sindic va putea păstra deschisă procedura insolvenţei, cu consecinţa calificării cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematură, sau va putea revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioară a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data apariţiei stării de insolvenţă. Reaua-credinţă a debitorului trebuie dovedită de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolvenţei.
Doresc să înregistrez, în vederea obţinerii protecţiei denumirii de origine, un produs alimentar. Ce documente îmi sunt necesare şi ce procedură trebuie să urmez?
Corneliu Tartau – Bucuresti
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia de industrie alimentară, verifică documentaţia pentru înregistrarea şi dobândirea protecţiei unei indicaţii geografice sau denumirii de origine a unui produs agricol ori alimentar.
Documentaţia pentru înregistrarea unei indicaţii geografice sau denumiri de origine a unui produs agricol ori alimentar, în vederea dobândirii protecţiei, se elaborează de către grupul de producători sau procesatori în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 510/2006 privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.898/2006 pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. 510/2006. Aceste regulamente le puteţi găsi publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(www.madr.ro)
Documentaţia pentru înregistrarea unei indicaţii geografice sau denumiri de origine a unui produs agricol ori alimentar, în vederea dobândirii protecţiei, trebuie să o transmiteţi, pe lângă formatul obişnuit pe hârtie, şi electronic pe adresa de e-mail: dopigp@madr.ro.
Documentaţia trebuie sa fie însoţită de următoarele documente:
a) actul de asociere, indiferent de forma sau componenţa juridică a grupului de producători ori procesatori, şi statutul; în asociaţie pot să fie incluse şi organizaţii de promovare a produsului, care reprezintă un interes economic al producătorilor sau procesatorilor din care fac parte;
b) declaraţie pe proprie răspundere că grupul reprezintă producătorii sau procesatorii din arealul geografic delimitat în caietul de sarcini;
c) caietul de sarcini care trebuie să conţină elementele prevăzute la art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006;
d) documentul unic care trebuie să conţină elementele prevăzute în anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 1.898/2006 pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. 510/2006;
e) date, înscrisuri etc., care să evidenţieze legătura cu arealul geografic, legătura dintre zona geografică şi calitatea sau caracteristicile produsului ori o calitate specifică, reputaţia sau alte caracteristici din care să rezulte că produsul pentru care se solicită protecţia prezintă alte caracteristici de calitate care îl diferenţiază de produsele din aceeaşi categorie obţinute în afara zonei de producţie;
f) date, înscrisuri, referinţe bibliografice etc., din care să rezulte legătura istorică de realizare a produsului;
g) date socio-economice conţinând următoarele informaţii:
– producţia actuală;
– cantitatea estimată pe cinci ani;
– numărul clienţilor (actuali şi potenţiali) pe fiecare segment al filierei produsului (producţie, distribuţie, comercializare etc.);
– destinaţia geografică a produsului actuală şi estimată pe cinci ani;
h) situaţia economică actuală şi estimată pe cinci ani;
i) harta color de dimensiune adecvată, care să permită delimitarea.
Capital – Editia nr.13, data 2 aprilie 2008
