La intrarea i Ministerul Finantelor, gardianul arunca vizitatorului o privire itrebatoare din spatele IBM-ului instalat pe biroul sau… in mintea musafirului nepoftit, o itrebare se naste instantaneu: i afara de jocuri (instalate, vrind-nevrind, pe orice computer) ce altceva mai poate accesa gardianul de la computerul sau? Poate patrunde i baza de date a Ministerului Finantelor?
Sa nu uitam ca Legea impozitului pe venit este i curs de aplicare. Or, spre deosebire de bilanturile depuse de firme, cistigurile persoanelor fizice ar trebui sa fie stiute doar de fisc. „Legea instituie confidentialitatea, dar nu prevede ce masuri trebuie luate pentru ca datele sa nu transpire i public. Pe de alta parte, daca nu li se asigura secretul fiscal, persoanele sunt icurajate sa nu depuna declaratia de venit sau sa-si plaseze profiturile i strainatate, chiar si i paradisuri fiscale”, atrage atentia expertul contabil Nicolae Grigorescu, managerul firmei Grini Expert. Or, dupa data de 31 mai, declaratiile de venit trebuie sa existe i baza de date a finantelor publice. Mai mult decit atit, pentru ca legea sa fie aplicata eficient, informatiile colectate de o administratie financiara trebuie comparate cu cele strinse la o alta sectie fiscala, din alt colt de tara. Cu alte cuvinte, informatiile trebuie sa circule itre unitatile fiscale.
Pentru informatizarea unitatilor fiscale a fost necesar un credit cu garantii de stat de 50 de milioane de dolari. Licitatia, desfasurata i 1998, a fost cistigata de IBM, care a instalat i unitatile finantelor publice aproximativ 10.000 de calculatoare, plus 450 de servere si alte echipamente necesare retelei informatice. „Au fost dotate complet 100 de administratii financiare si 250 de circumscriptii fiscale din tara, din orasele mari, unitatile mai mici urmind sa raporteze datele la nivelul directiei financiar-fiscale din judet, astfel icit sa poata fi centralizate. i principiu, daca punem la socoteala si tehnica veche, sunt aproximativ 14.000 de computere, revenind cite unul la doi oameni”, precizeaza Adrian Popescu, directorul Directiei Generale de Tehnologia Informatiei (DGTI) din Ministerul Finantelor.
Unitatile comunica itre ele printr-o retea bazata pe liniile de comunicatie ale serviciilor de telecomunicatii speciale (STS).
Cine are acces la retea? Parolele se acorda i functie de fotoliul persoanei care le solicita. Accesul cel mai larg il au secretarii de stat si directorii din Ministerul Finantelor. Urmeaza directorii din teritoriu. in schimb, un inspector fiscal nu va putea vizualiza, i retea, decit informatiile despre contribuabilii pe care ii are i jurisdictie. Totusi, daca un comisar al Garzii Financiare, de exemplu, are nevoie de informatii despre un anumit contribuabil, atunci le va solicita prin mail, transmis criptat si semnat electronic, directiei care le detine.
Practic, se va sti de unde a plecat informatia si catre cine. Pe de alta parte, informatia circula criptata i retea si, fiind vorba de linii de comunicatie speciale, nu poate fi interceptata prin alt calculator decit cele ale finantelor publice.
Pina acum, argumentele par suficient de puternice pentru a crede ca nu va exista pericolul spargerii sistemului. Dar, asa cum admite si directorul IT din minister, Adrian Popescu, „orice sistem poate fi spart, teoretic. Dar cauza este data, i majoritatea cazurilor, de factorul uman.” Vor fi parolele vindute mai usor decit documentele tiparite? E o itrebare la care se va raspunde pe parcurs. Pina cind formularistica – electronica sau clasica – nu va mai iesi de sub cheie, neicrederea i respectarea legii, din punctul de vedere al secretului fiscal, persista.
S-a deschis sezonul la vinatoarea de parole
Aplicarea impozitului pe venitul global mai are si alte neajunsuri. Ministerul Finantelor a obtinut o finantare Phare de 750.000 de euro (i cadrul unui program cu un buget total de 2,5 milioane de dolari), pentru corectarea unor deficiente aparute i sistemul informatic si pentru dezvoltarea de aplicatii. Dar licitatiile cu subcontractorii s-au facut cu itirziere, astfel ca aplicarea impozitului icepe iainte ca sistemul sa fie cu totul pus la punct. Expertii contabili atrag atentia ca administratiile financiare nu sunt pregatite nici cu formularistica. Multe firme mici sau mijlocii nu au primit fisele fiscale, iar softul are unele scapari cu privire la regularizarea impozitului.
Pe de alta parte, banii au fost insuficienti pentru citeva componente tehnice ale sistemului informatic. Nu a mai avut finantare baza de date care ar fi ajutat functionarii din Finante sa acorde asistenta rapida, prin telefon. Specialistii IT spera sa poata obtine bani macar pentru o dezvoltare a sistemului „i casa”, prin forte proprii.
Toate acestea au fost argumente pentru ca impozitul pe venit sa se mai amine cu un an. S-au facut presiuni, atit pe linie politica, cit si administrativa. Totusi, Guvernul nu s-a putut lipsi de o sursa importanta de venit pentru bugetul de stat, astfel icit impozitul se va colecta ica din anul acesta, cu toate imperfectiunile sistemului.    
Pareri pro si contra
Dinu Patriciu, om de afaceri si deputat PNL
„Acum, nu stiu cita garantie ofera sistemul asupra secretului fiscal, dar o sa vedem peste un an sau doi. Sigur ca nu ar trebui sa transpire datele din declaratia de venit, dar sistemul ca atare, de impunere pe venitul global, mie mi se pare un pas imens.
Din punctul meu de vedere totul trebuie sa fie, pe de alta parte, cit se poate de transparent. Nu m-ar deranja sub nici o forma daca declaratia mea de venit devine publica. Sigur, m-ar deranja ca nu se respecta un principiu, acela de confidentialitate, cum prevede legea.”
Ioan Niculae, presedintele InterAgro SA
„Nu am deloc icredere, pentru ca la noi i tara orice lucru devine obiect de santaj.”
Mihai David, secretar de stat i MDP
„L?inind cont de faptul ca la noi, i Rominia, exista obiceiul ca functionarul cind pleaca acasa sa mai ia cu el si o hirtie de pe birou, ca poate ii trebuie, eu nu am nici o icredere i acest sistem. La fel si cu declaratia de avere. Exista doua posibilitati: nu o depun, si atunci sa ma demita, pentru ca nu respect legea, iar i varianta ca o depun, imi dau singur demisia, pentru ca actul pe care l-am depus nu cred ca va ramine confidential, asa cum prevede legea.”
Ion Becali, agent de jucatori de fotbal
„Eu cred i acest sistem. Pe mine nu ma deranjeaza nici i eventualitatea ca declaratia mea de venit va aparea, sa zicem, i presa. Pentru ca atunci cind omul este cinstit si declara ce stie el, crede el ca a cistigat, adica declara adevarul, nu are de ce sa se ascunda.”
Adrian Popescu (foto), seful Directiei IT din Ministerul Finantelor, da asigurari pentru partea tehnica a sistemului, dar nu baga mina i foc pentru functionari.
Capital: Asigura sistemul informatic din Ministerul Finantelor securitate deplina asupra declaratiilor de venit?
Adrian Popescu: Din punct de vedere tehnic, noi avem mijloacele necesare sa asiguram aceasta securitate.
Capital: Cum preveniti eventualele atacuri? Pina si site-ul Pentagonului a fost spart.
Adrian Popescu: Sistemul ofera un nivel foarte bun de securitate. Dar e clar ca orice fel de sistem poate fi spart. Eu nu-mi fac probleme din punctul de vedere al securitatii asigurate de comunicatiile sistemului Lotus Nodes, oferit de cistigatorul licitatiei, IBM. Din informatiile noastre, este unul dintre cele mai bune produse i functiune, i momentul de fata. Pentru noi, Nodes a fost un produs absolut nou, primit cu oarecare stringere de inima, de orice romin obisnuit cu produsele Microsoft. Dar pe parcursul implementarii s-a dovedit ca este un produs sigur, dar si prietenos, usor de lucrat cu el. Nu as putea spune ca cineva ne-a spart sistemul de comunicatii pe Nodes. Au fost doua sau trei atacuri pina acum, la adresa site-ul ministerului, unde sunt informatii publice, dar nu s-a intrat i baza interna, unde sunt informatii interne.rn
Capital: Din acest motiv se folosesc liniile secrete?rn
Adrian Popescu: Da. Liniile de comunicatii sunt furnizate de catre serviciile speciale de telecomunicatii, care nu transporta numai date, ci si voce. Astfel, se pot face servicii de videoconferinta. rn
Capital: Spuneati ca din punct de vedere tehnic nu va faceti probleme. Atunci care este factorul care creeaza problema securitatii datelor?rn
Adrian Popescu: Este foarte clar ca itr-un astfel de sistem exista si partea umana si nu atit partea computerizata. Parolele se afla sau se ghicesc mai degraba decit niste altgoritmi deosebit de destepti de spargere. Totusi, personalul de la fisc a fost educat sa nu dea informatii decit celor care trebuie. Informatia a fost si este i calculatoare.rn
Capital: Cine din aparatul fiscului are acces la aceste informatii?rn
Adrian Popescu: Prin definitie, treptele ierarhice superioare au mai multe drepturi de acces la informatie. Dar si aici se pot stabili politici de pus i practica. Partea de securitate interna, un domeniu foarte stufos, dar care cere, i acelasi timp, foarte multa manopera. Repet, orice fel de sistem, din punct de vedere teoretic, se sparge, iar practica a demonstrat ca poate fi spart tocmai pentru ca oamenii sunt slabi….t