Evoluţia salariului minim în România ar trebui corelată cu productivitatea, nu stabilită prin lege, iar productivitatea depinde de multe aspecte cum ar fi infrastructura, calitatea forţei de muncă, investiţii şi numărul de angajaţi în sectoarele productive, susţine Steven van Groningen, membru în conducerea Consiliului Investitorilor Străini din România (FIC).
'Trebuie să ne concentrăm pe creşterea productivităţii. Când creşti productivitatea, înseamnă că produci mai mult şi atunci nu va fi nicio problemă să plăteşti salarii mai mari. Dar oamenii care sunt blocaţi în trafic nu produc nimic. Cei care pierd o zi să îşi schimbe cartea de identitate sau adresa nu produc nimic. (…) Când vorbim de potenţialul României, evident că vorbim de un PIB mult mai mare, dar acesta nu se obţine de la sine. Ai nevoie de investiţii, de tehnologie, infrastructură mai bună, forţă de muncă bine pregătită, mai mulţi angajaţi în sectoare productive. În plus, când privim lucrurile din punct de vedere demografic, acestea nu arată prea bine: natalitate scăzută şi grad înalt de emigrare', a declarat miercuri van Groningen în cadrul unei întâlniri cu presa.
Potrivit sursei citate, acestea sunt problemele care trebuie rezolvate pentru a creşte productivitatea. 'Nu putem creşte mai întâi salariile şi să sperăm că restul va urma', a mai spus van Groningen.
El a menţionat faptul că, în România, salariul minim reprezintă 50% din cel mediu, fapt care plasează ţara la extremele mediilor europene. 'Cred că ar trebui să se analizeze dacă această situaţie este sustenabilă şi nu creează presiune pe celelalte părţi implicate. O altă întrebare la care trebuie să răspundem este care este impactul salariului minim asupra zonelor rurale, a zonelor defavorizate. Vedem că mulţi români pleacă din ţară şi caută de muncă în străinătate. Are salariul minim vreo legătură cu acesta aspect: da sau nu? Ce impact va avea asupra taxării? Sunt multe întrebări care necesită răspunsuri. Acesta este un alt exemplu care arată că, în România, nu reuşim să derulăm un dialog constructiv între organizaţiile patronale, pe de o parte, şi sindicate de cealaltă parte. (…) Din cauza faptului că nu avem un dialog concret între angajatori şi sindicate pin CES, vedem că ambele părţi merg direct la Guvern cu propunerile lor. Nu acesta este modul în care putem rezolva problemele. Nu aşa se lucrează în democraţie', a subliniat van Groningen.
La rândul său, preşedintele FIC, Eric Stab, a menţionat faptul că deciziile privind salariul minim din ultimii ani nu au avut un efect pozitiv asupra economie. 'Majorările salariului minim din ultimii ani nu s-au reflectat în creşterea productivităţii, competitivitatea ţării a scăzut şi, în loc să îmbunătăţească situaţia unor oameni, au avut un efect invers şi anume revenirea pe creştere a şomajului', a explicat Stab.
În opinia sa, politicile cu privire la salariul minim trebuie adoptate cu atenţie, pentru că există riscul ca, în special în sectoare cu salarii scăzute, cum ar fi agricultura, să scadă competitivitatea şi să se piardă locuri de muncă. AGERPRES