Referitor la declarațiile date de Anisa Stoica, una dintre cele două femei care ar fi fost favorizate în sensul angajării fictive la DGASPC Teleorman, magistratul spune că afirmațiile referitoare la Liviu Dragnea "sunt singulare, discuţiile şi aspectele relevante nefiind confirmate de acesta sau de o altă probă administrată".
"Pe de o parte, se constată că în această ultimă declaraţie, dată în faţa Înaltei Curţi, inculpata STOICA ANISA adaugă date şi informaţii noi în raport cu declaraţiile date în cursul urmăririi penale, iar pe de altă parte, este lacunară cu privire la numele persoanelor care ar putea confirma cele relatate.
Ștefan Pistol susține că acuzațiile din dosar nu sunt susținute de probe, conform sitirpesurse.ro.
În final, examinând cele 3 declaraţii ale inculpatei STOICA ANISA (persoana ”instigată” la săvârşirea unei infracţiuni), date la intervale de câte 2 ani (2014, 2016 şi 2018), se constată, pe de o parte, că acesta au devenit din ce în ce mai complete pe măsura trecerii timpului, iar pe de altă parte, şi-au păstrat caracterul eliptic cu privire la numele unor persoane care ar putea să confirme susţinerile sale.
Astfel, se constată că deşi în primele 2 declaraţii nu a făcut nici-o referire la numitul „Neagu”, persoană la care pretinde că ar fi fost trimisă de inculpatul DRAGNEA LIVIU, în declaraţia dată la Înalta Curte la 21.03.2018, după 2 ani, respectiv, după 4 ani, şi după 12 ani de la data angajării (aceasta fiind angajată la data de 22.05.2006), inculpata STOICA ANISA şi-a amintit şi a precizat numele unei persoane „d.nul Neagu” susţinând că „d.nul Dragnea a rostit numele d.nului Neagu”.
În consecinţă, se constată că nu există suficiente probe care să justifice concluzia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul DRAGNEA LIVIU ar fi determinat pe inculpata STOICA ANISA să se angajeze ori ar fi intervenit la nivelul factorilor decizionali pentru angajarea inculpatei STOICA ANISA (angajare la data de 22.05.2006), inculpata ALESU FLOAREA fiind numită director executiv al DGASPC Teleorman la data de 07.07.2006, deci la circa 2 luni după angajarea acesteia.
Declaraţiile inculpatei Stoica Anisa sunt singulare şi nu se coroborează cu alte probe certe care, pe de o parte, să răstoarne prezumţia de nevinovăţie prev. de art.4 C.pr.pen., iar pe de altă parte, să realizeze standardul de probaţiune prev. de art. 396 alin.2 C.pr.pen. necesar pentru reţinerea acestei acuzaţii în cazul inculpatului Dragnea Liviu.
Declaraţiile coinculpatei Stoica Anisa nu numai că sunt singulare, necoroborate cu alte probe certe, dar au şi un caracter incert prin constatarea „completării detaliilor” după circa 12 ani de la data angajării sale, fără să existe o explicaţie rezonabilă pentru aceste completări.
Din perspectiva evaluării temeiniciei declaraţiilor inculpatei Stoica Anisa (evaluarea temeiniciei probei, prin aplicarea art.103 alin.2 C.pr.pen.), singura probă cu privire la această acuzaţie, nu se poate ignora situaţia procesuală a acesteia care, pentru a beneficia de cauza de reducere a pedepsei prev. de art.396 alin.10 C.pr.pen., a recunoscut învinuirea şi a solicitat procedura simplificată de judecată", explică magistratul.
În ceea ce privește acuzațiile potrivit cărora Liviu Dragnea, în calitate de președinte al CJ Teleorman și președinte al PSD Teleorman, a contribuit, prin influență, ca Adriana Botorogeanu și Anisa Stoica să fie menținute în la DGASPC Teleorman și cele referitoare la determinarea directorului Direcției de a le menține pe cele două în funcții, judecătorul spune că și dacă "inculpatul DRAGNEA LIVIU a îndeplinit cele două funcţii arătate, nu se poate concluziona că prin deţinerea acestor funcţii, şi în condiţiile în care legea prevedea că DGASPC Teleorman – de altfel ca toate entităţile juridice de acest tip (H.G. nr.1434/2004) – se afla în subordinea C.J. Teleorman, „a contribuit, prin influenţa pe care o avea ca inculpatele BOTOROGEANU ADRIANA şi STOICA ANISA NICULINA să fie menţinute în funcţie, în calitate de angajate la DGASPC Teleorman”".
"Această acuzaţie nu se referă la o acţiune / la o activitate concretă a inculpatului DRAGNEA LIVIU şi nici la persoane concrete asupra cărora ar fi fost exercitată influenţa din perspectiva celor două funcţii îndeplinite, această acuzaţie fiind subsumată instigării la săvârşirea unei infracţiuni, respectiv, la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.
Or, conform art.25 C.pen. ant. instigarea presupune un instigator concret, dar şi un instigat concret, precum şi expunerea activităţilor concrete de instigare / de determinare la săvârşirea unei infracţiuni.
Menţionarea unor aspecte care decurgeau din dispoziţiile legale existente la aceea dată nu sunt de natură să constituie „probe” (calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD, raportul juridic dintre Consiliul Judeţean Teleorman şi DGASPC Teleorman care decurgea din HG nr.1434/2004 – act normativ care se referea la toate DGASPC din România – cu referire la subordonarea acestor entităţi Consiliilor judeţene şi la finanţarea activităţii direcţiilor de către consiliul judeţean respectiv, prin bugetul local al judeţului).
Nu există probe ori indicii temeinice din care să rezulte că numirea inculpatei ALESU FLOAREA în funcţia de director general al DGASPC Teleorman ar fi fost influenţată de inculpatul Dragnea Liviu, din perspectiva celor două funcţii menţionate în actul de acuzare, ceea ce nu justifică rezonabil unele afirmaţii/apărări ale acesteia în sensul că a fost pusă în situaţia de a accepta pretinsa solicitare a inculpatului DRAGNEA LIVIU de menţinere în funcţie a celor două angajate din considerente legate de subordonare ori de teamă de a nu fi sancţionată disciplinar.
Astfel, nu există niciun indiciu temeinic pentru susţinerea afirmaţiilor inculpatei ALESU FLOAREA în sensul că se temea de posibila sa sancţionare de către inculpatul DRAGNEA LIVIU, care avea calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, ori pentru sugerarea ipotezelor că ar fi existat, în mod real, riscuri cu privire la finanţarea activităţii DGASPC Teleorman, respectiv, cu privire la aprobarea organigramelor ori statelor de funcţii pentru această direcţie", se arata in opinia separata a magistratului.
"În final, cu privire la cele menţionate, se poate constata că, în lipsa unor probe certe, aspectele constând în invocarea funcţiei/funcţiilor îndeplinite de inculpatul Dragnea Liviu, în invocarea dispoziţiilor legale menţionate în actul de acuzare – inclusiv cele din Legea nr.215/2001 – ori regulamentare referitoare la subordonarea DGASPC Teleorman, la finanţarea acestei direcţii din bugetul local, la dispoziţiile prevăzute de lege pentru sancţionarea disciplinară a Directorului general al Direcţiei generale la propunerea preşedintelui Consiliului judeţean, prin hotărâre a Consiliului judeţean, la relaţia de subordonare derivată din lege, etc. constituie argumente în acuzare, iar nu probe în acuzare.
Cu atât mai puţin, nu se pot reţine ca probe temeinice în acuzare afirmaţii sau opinii personale ale unui martor („Liviu Dragnea era un fel „de Dumnezeu” în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere” – martora Chera Mirela), având în vedere că martorul, conform art.114 alin.1 C.pr.pen., este audiat cu privire la fapte sau împrejurări de fapt, iar nu cu privire la opinii sau păreri personale despre persoana inculpatului.
Aşa cum s-a menţionat anterior, din examinarea situaţiei de fapt expusă în rechizitoriu nu reiese modalitatea concretă a contribuţiei prin influenţa celor două funcţii deţinute de inculpatul DRAGNEA LIVIU în menţinerea celor două angajate în cadrul DGASPC Teleorman şi nici persoanele concrete asupra cărora s-ar fi exercitat această influenţă", arata magistratul.
Liviu Dragnea a fost condamnat, în primă instanță, de doi din cei 3 judecători din complet, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Decizia va fi atacată cu apel de DNA.
