În condiţiile în care în 2010 economia a cunoscut apogeul recesiunii, fraţii Pavăl au decis că este o bună perioadă pentru a ataca la baionetă concurenţa, Dedeman devenind fulgerător lider de piaţă.
Când majoritatea oamenilor de afaceri privesc cu îngrijorare la desfăşurările de forţe de afară, unde pare a sta să izbucnească o nouă criză, Dragoş Pavăl, preşedintele grupului Dedeman, continuă cu cerbicie planurile de extindere. În încercarea de a stabili o întâlnire cu omul de afaceri, l-am găsit colindând prin ţară într-o cursă contracronometru pentru a încheia noi achiziţii de terenuri pe care vor fi deschise viitoarele magazine Dedeman. Nici măcar când a trebuit să încheie o tranzacţie importantă în Bucureşti nu am reuşit să-l prind pentru o discuţie de o jumătate de oră pe care o programasem, întrucât negocierile s-au prelungit până la ora 2 noaptea, iar în dimineaţa următoare era în zbor spre Bistriţa, pentru alte negocieri.
Prezentându-şi politicos scuzele pentru ratarea întâlnirii programate cu Capital, preşedintele Dedeman ne lansează, în semn de compensare, invitaţia de a ne întâlni în Bacău, la sediul central al grupului. Cunoscând rezerva sa de a se întâlni cu presa şi de a comunica date despre grupul Dedeman, putem spune că invitaţia este o favoare.
Odată ajunşi în Bacău, găsim sediul central al Dedeman, o clădire modernă, cu nimic mai prejos decât sediile marilor bănci sau companii multinaţionale. În biroul lui Dragoş Pavăl, suntem întâmpinaţi cu mesajul „încurajator“: „Noi nu obişnuim să comunicăm cu presa. Ceea ce vrem să transmitem este prin magazinele noastre“.
După mai bine de 20 de minute, constatăm că făcusem drumul până la Bacău aproape degeaba, întrucât răspunsurile erau când monosilabice, când aluzive, când extrem de generale. Totuşi, pe parcursul discuţiei, răspunsurile devin mai ample, iar Dragoş Pavăl vine de la sine cu completări, precizări şi opinii despre piaţă şi economie, în general.
Cu ocazia interviului, am aflat şi de la ce vine numele Dedeman. „De la iniţialele numelului meu, al soţiei şi al fratelui: Dragoş, Denisa şi Adrian. Am introdus un M pentru a face legătura. Se întâmplă ca Dedeman să aibă o rezonanţă germană“, spune Pavăl.
Extindere ignorând criza
„2010 a fost un an bun“ pentru afacerile grupului Dedeman, spune Dragoş Pavăl, în ciuda faptului că „vremurile nu au fost tocmai potrivite pe ansamblul economiei“. Dovadă stau bilanţurile depuse, care arată o creştere puternică a vânzărilor, cu aproape 50% faţă de anul precedent, ceea ce a fost echivalent cu propulsarea pe prima poziţie în piaţa materialelor de construcţii şi bricolaj. „A fost exact cum ne-am planificat noi. Am investit, am construit magazine, am cumpărat terenuri. În 2010 am construit cinci magazine, iar anul acesta am inaugurat trei, şi urmează să deschidem încă două până la finele anului, în Tulcea şi Alba Iulia. Întâmplarea face ca exact pe perioada crizei să fim mai agresivi. Ne-am extins şi înainte, dar discret. Din momentul în care începi să faci afaceri în Capitală, devii vizibil“, explică Pavăl.
Ca planuri de viitor, Dedeman îşi propune să aibă acoperire naţională – adică prezenţă în 45 de oraşe. Acum, reţeaua Dedeman numără 24 de magazine. În Bucureşti, ţinta este de cinci magazine, faţă de două existente. „Ni se întâmplă acum ca primarii din oraşe mai mari sau mai mici să ne sune să facem magazin acolo. Ceea ce în trecut era un pic mai complicat“ mai spune acesta.
Potrivit lui Pavăl, grupul Dedeman are 5.000 de angajaţi. „1 din 800 de angajaţi este la noi, ceea ce e grav. Avem prea puţini angajaţi înregistraţi în economie“. Totodată, omul de afaceri exclude ideea vreunei vânzări. „Dacă se va întâmpla ca într-o zi afacerea să fie, pentru mine şi pentru fratele meu, o pălărie prea mare, atunci o să angajăm pe cineva mai priceput, dar asta nu înseamnă că vom vinde. Nu avem nimic de pierdut“, spune Pavăl. Puteţi citi mai multe detalii ale planurilor Dedeman în Top 300 Capital.
Cum a mers Dedeman faţă de concurenţă
- Dedeman Afacerile reţelei de magazine Dedeman au crescut cu 45,5% în 2010, până la 369 milioane euro (1,55 miliarde lei), iar pe tot grupul au cumulat 382 milioane euro, pentru care profitul s-a cifrat la 37 milioane euro.
- Arabesque Fostul lider de piaţă a reuşit, în 2010, să-şi crească vânzările, însă de trei ori mai încet decât Dedeman, cu 14,5%, până la 354,5 milioane euro (1,49 miliarde lei). Totuşi, Arabesque a reuşit să revină pe profit anul trecut, cu 9 milioane de euro.
- Praktiker Într-un fel concurentul direct al Dedeman, Praktiker, a cunoscut în 2010 un recul semnificativ al afacerilor, cu 24%, până la 197,4 milioane euro, concomitent cu adâncirea pierderilor, de la 5,2 milioane euro la 7,4 milioane euro.
- Bricostore Un alt concurent direct al Dedeman, Bricostore, a mers în cealaltă direcţie cu vânzările, care s-au contractat cu 17,2%, până la 148,3 milioane euro. Profitul a urmat aceeaşi direcţie, coborând cu 47%, la 4,1 milioane euro.
Vrem să acoperim România, în sensul că, în fiecare oraş care suportă un magazin de bricolaj, noi să fim prezenţi, ceea ce înseamnă că vizăm 45 de oraşe.
Dragoş Pavăl, preşedinte grupul Dedeman