La sfârşitul primelor nouă luni ale anului în curs, deficitul bugetar consemnat de România era de de 3,7 miliarde de lei (0,49% din PIB).
Potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 187,6 miliarde de lei, reprezentând 24,7% din PIB, au fost cu 2,1% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cauzate de reducerea unor taxe, în special a TVA.
Ca urmare a măsurilor active în zona de conformare şi colectare, s-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,2%), contribuţii de asigurări sociale (+7,3%), accize (+5,6%), impozitul pe salarii şi venit (+4,3%).
În ceea ce priveşte încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 8,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, în condiţiile în care acestea au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât şi de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,7%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 6,5% şi la taxa pe utilizarea bunurilor cu 2,9%.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 188,8 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,7 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 10,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi de majorarea salariului minim brut pe ţară.
Potrivit MFP, majorările salariale acordate în cea de-a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituţiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar şi pentru personalul din sistemul public de asistenţă socială, de 5% din luna septembrie 2015 şi de 15% din luna decembrie 2015 pentru personalul din învăţământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învăţământ şi asistenţă socială. Majorarea salariului minim brut pe ţară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei, şi cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.
"De asemenea, începând cu luna august 2016, se aplică prevederile OUG nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative", precizează ministerul.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat diminuări la unităţile administrativ teritoriale, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 7%.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum şi alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016.
"Toate acestea au condus la suplimentări ale cheltuielilor cu asistenţa socială, avute în vedere la prima rectificare bugetară", subliniază MFP.
Alţi factori care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.
Dobânzile şi subvenţiile se menţin la acelaşi nivel ca procent din produsul intern brut comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 1,2% din PIB şi 0,6% din PIB.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,3 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB, adaugă MFP.
AGERPRES
