Absolventii nu sunt atrasi de ofertele existente pe piata. Ei vor salarii mai mari si perspective in cariera
Viitorul va fi de partea oamenilor pregatiti sa accepte schimbarile de pe piata muncii
Capital: Care vor fi prioritatile de ocupare pe piata muncii?
Eugen Blaga: Intr-o perspectiva foarte apropiata, sectorul serviciilor va atinge ponderea de 40% din ocuparea fortei de munca. In spatele acestor cifre sta, de fapt, o modificare a ocuparii care insumeaza aproximativ un milion de persoane. Insa, cerinte importante de calificare, de competente vin din zona industriei, care se afla in plin proces de restructurare si modernizare, si, evident, din partea agriculturii, care va trebui sa treaca de la activitati de subzistenta la productie cu valoare adaugata. Evident ca aceste modificari presupun existenta unor resurse umane specializate in procese tehnologice complexe, specialisti de mediu sau de verificare a calitatii produselor agricole, spre exemplu. Va fi nevoie de specializari care sa permita trecerea de la productia primara la cea de prelucrare secundara.
Capital: Pregateste invatamantul nostru superior absolventi pentru aceste schimbari?
Eugen Blaga: In acest moment, lipsesc informatii consistente despre gradul de saturatie pe anumite calificari sau cu privire la dinamica unor ocupatii. Tocmai aceste aspecte sunt vizate de o cercetare de amploare, atat ca acoperire, cat si ca profunzime, derulata, in prezent, de MMSSF. In luna noiembrie, vom avea rezultatele finale ale cercetarii si care se refera la dinamica ocupatiilor in perspectiva anului 2010.
Capital: Ce parere aveti despre insertia tinerilor absolventi cu studii superioare pe piata muncii?
Eugen Blaga: Multi absolventi nu sunt atrasi de locurile de munca oferite. Printre cel mai des invocate motive sunt nivelul scazut al salariilor si mediul de munca, mai exact modul in care un tanar absolvent este integrat la locul de munca, sansele care i se ofera in cariera. Cea mai importanta bariera este lipsa de informare. Absolventii nu sunt pregatiti sa ocupe un loc de munca, nu cunosc detalii despre locurile de munca oferite, despre conditiile de angajare, uneori nu stiu nici cui trebuie sa se adreseze pentru ocuparea unui loc de munca. Pe de alta parte, pentru cei care provin din mediul rural sau din orase cu o dezvoltare economica slaba, se pune problema gasirii unei locuinte pe care sa si-o permita din punct de vedere financiar.
Capital: Ce domenii de pregatire recomandati tinerilor care doresc sa evolueze mai usor in cariera?
Eugen Blaga: Absolventii studiilor universitare au sanse semnificativ mai mari de ocupare a unui loc de munca in comparatie cu absolventii de studii medii sau generale. De multe ori, se angajeaza in locuri de munca in care specializarea pe care au obtinut-o in facultate nu le este necesara. Cele mai bune salarii se platesc in sectoarele intermedierilor financiare, tehnologiei informatiei si extragerii si prelucrarii resurselor naturale, in special petrol. Multi tineri isi gasesc sansa de a lucra pe un salariu bun in aceste sectoare.
20,4 %
rata somajului
Cu toate masurile luate de MMSSF, rata somajului la tinerii cu varste cuprinse intre 20 si 24 de ani a atins cotele cele mai mari din ultimii cinci ani.
Ce se intampla cu absolventii dupa ce si-au luat diploma? Ministerul Educatiei si Cercetarii crede ca toti isi gasesc de lucru, pentru ca strategia calitatii adoptata este buna. Doar ca inca nu se aplica. Decanii facultatilor ridica din umeri neajutorati. Cu numaratoarea pe piata muncii se ocupa altii. Ministerul Muncii afiseaza statistici din care reiese un procentaj mic de someri cu studii superioare. Singurii care incearca sa spuna lucrurilor pe nume sunt absolventii. Pentru multi tineri, facultatea este doar locul de unde se ia o diploma. Specializarea aproape nu conteaza pe piata muncii, pentru ca foarte putini reusesc sa se angajeze in profilul studiilor absolvite. La fel ca si studentii, angajatorii resimt caracterul irelevant al programelor de invatamant superior. Este un cerc vicios.
Cercetatorii de la Institutul de stiinte ale Educatiei (IsE) apreciaza ca slabele oportunitati de pe piata muncii si rutina academica accentueaza apatia, provocand o si mai mare demobilizare a studentilor si, implicit, o pregatire tot mai slaba de la o generatie la alta. “Este usor de inteles retinerea in privinta angajarii unor tineri care stapanesc bine, in cel mai bun caz, unele informatii teoretice relevante pentru anii ‘80”, explica stefan Popenici, cercetator la IsE. “Competentele sociale si flexibilitatea, initiativa, creativitatea
si imaginatia sunt aspecte
ignorate de sistemul superior de invatamant.” Adica exact competentele cerute acum pe piata muncii.
Nevoile angajatorilor
sunt greu de anticipat
Multe dintre zonele geografice care sunt acum in declin sau nu ofera oportunitati vor suferi schimbari majore
in viitor, datorita fondurilor structurale ce vor fi destinate atenuarii discrepantelor.
Schimbarea sistemului de Invatamant
constituie o problema complexa
“Cunostintele si competentele dobandite de studenti sunt limitate de capacitatea institutiilor de invatamant de stat de a face fata numarului mare de studenti, precum si de nivelul cunostintelor pe care le poseda corpul didactic.”
Ion Stanciulescu, vicepresedinte Confederatia Nationala a Patronatului Roman
Studentii nu sunt orientati In domeniul afacerilor, indiferent de domeniul studiilor
“La nivel universitar, exista o decuplare majora intre continutul cursurilor si cerintele mediului de afaceri. Pe de alta parte, nici cerintele mediului de afaceri nu sunt clare, acesta aflandu-se inca intr-o perioada de consolidare.”
Cristian Parvan, secretar general Asociatia Oamenilor de Afaceri
