Deficitul bugetar a crescut la 1,57% din PIB în primele 5 luni ale lui 2022
Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetar general consolidat a crescut la 1,57% din PIB după primele cinci luni ale acestui an. În perioada ianuarie-aprilie 2022, deficitul bugetar general consolidat era de 1,23% din PIB.
Datele publicate sâmbătă relevă și că soldul negativ este în scădere. Mai precis, după primele cinci luni ale lui 2022, acesta este în scădere cu 0,65% față de aceeași perioadă a anului trecut. La acea vreme, deficitul era de 2,22%din PIB.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 26,18 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere (…) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB „, precizează Ministerul Finanţelor.
Veniturile totale au crescut cu 1,01% din PIB
Ministerul Finanțelor mai spune că această evoluție este influențată de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri şi servicii şi venituri nefiscale.
Datele mai arată că a fost înregistrată o creștere de 0,37% din PIB în ceea ce privește cheltuielile bugetare. Majorarea este pusă pe seama cheltuielilor cu asistența socială și cu dobânzile.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,97 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în perioada similară din 2021. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale şi contribuţii de asigurări.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 14,24 miliarde lei în primele cinci luni, consemnând o creştere de 18,2% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din declaraţia unică (+42,1%), impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,5%), exceptând luna mai – cu o dinamică a încasărilor din această categorie peste cea a bazei macroeconomice.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat o creștere
Datele publicate sâmbătă mai arată că a fost înregistrată o creștere în ceea ce privește contribuțiile de asigurări. Concret, acestea au crescut cu 10,9% (an/an), ajungând la 57,57 miliarde lei în ianuarie-mai. Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepţie făcând luna mai.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,04 miliarde lei, în scădere cu 12,1% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit
aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (faţă de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici cu 19,5% (an/an), atenuată însă parţial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde lei).
Încasările nete din TVA au totalizat 38,16 miliarde lei în primele cinci luni, în creştere cu 29,5% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 miliarde lei.
Creștere de 1% a veniturilor din accize
Veniturile din accize au însumat 14,01 miliarde lei, consemnând o creştere de 1% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.
Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică anuală negativă (-5,9%), evoluţie explicată într-o anumită măsură de reorientarea parţială a consumului de ţigarete către substituenţi (produse din tutun încălzit ori lichide cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxaţi cu un nivel mult mai redus al accizei.
Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 8,32 miliarde, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+6,29 miliarde lei), preponderent pe
seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.
Veniturile nefiscale au însumat 15,54 miliarde lei, în creştere cu 59,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevenţe petroliere şi
vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,59 miliarde lei, în creştere cu 22,2% (an/an).
