Deficitul bugetar a crescut în primele opt luni din 2023, față de aceeași perioadă a anului trecut. Atât veniturile cât și cheltuielile au înregistrat o creștere semnificativă în această perioadă.
Deficitul bugetar, în creștere după primele opt luni
Deficitul bugetar general consolidat a crescut la 2,65% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele opt luni ale anului, ajungând la 42,19 miliarde de lei. În aceeași perioadă a anului anterior deficitul era de 2,34% din PIB și însuma 32,98 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 38,6 miliarde de lei, reprezentând 2,43% din PIB.
Veniturile totale au înregistrat o creștere semnificativă de 12,5% în primele opt luni ale anului curent, ajungând la suma de 330,47 miliarde de lei. Pe de altă parte, cheltuielile au crescut cu 14% în termeni nominali comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, atingând suma de 372,66 miliarde de lei.
Conform Finanțelor, evoluţia veniturilor a fost susţinută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit, venituri suplimentare din sectorul energetic (utilizate în cadrul schemei de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale şi reflectate în categoria „alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”), contribuţii de asigurări şi impozitul pe profit.
Veniturile au crescut cu 12,5%
Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (şi pe fondul unui efect de bază mai ridicat), cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 26,93 miliarde de lei, consemnând o creştere de 21,9% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (61,9%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,3%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11%.
Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,7%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,2%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 104 miliarde de lei, în creştere cu 13,4% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plata CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.
Veniturile din accize și din TVA au crescut
Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,15 miliarde de lei, consemnând o creştere de 12,1% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (14,2%).
Încasările nete din TVA au înregistrat 66,47 miliarde de lei, în creştere cu 9,3% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele opt luni a.c. se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 9,8%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (19,8 miliarde de lei în ianuarie – august 2023, comparativ cu 18,1 miliarde de lei în ianuarie – august 2022).
Veniturile din accize au însumat 24,02 miliarde de lei, consemnând un avans marginal faţă de nivelul de anul trecut (0,7%, an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 1,6%, în timp ce evoluţia negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice din primele opt luni s-a ameliorat (-0,3%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 29,46 miliarde de lei, consemnând un avans de 4,4% (an/an). Evoluţia pozitivă a acestora a fost influenţată de veniturile din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare atât a încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, cât şi a vărsămintelor din veniturile nete ale BNR.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 28,07 miliarde de lei, în creştere cu 34% (an/an).
Cheltuielile au crescut cu 14%
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 372,66 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 14% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 23,2% din PIB la 23,4% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 85,61 miliarde de lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 48,18 miliarde de lei, în creştere cu 10,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 13,4% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19,78 miliarde de lei, cu 592 milioane lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2% din PIB. Ca urmare a prefinanţării din primele luni ale anului a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023, având în vedere că în primele 8 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, s-a asigurat deja 76,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistența socială, în creștere față de anul precedent
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 129,61 miliarde de lei, în creştere cu 10,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele opt luni ale anului 2023, au fost în sumă de 3,81 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,76 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 miliarde de lei) care reprezintă 29,33% din total subvenţii.
Cheltuielile pentru investiții au urcat cu aproape 40%
Alte cheltuieli au fost de 6,55 miliarde de lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 32,93 miliarde de lei, cu 48,4% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 46,24 miliarde de lei, în creştere cu 39,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 33,07 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,67% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.