Deficitul bugetar și cheltuielile publice
România se află într-un context economic delicat, cu presiuni continue asupra deficitului bugetar și al datoriilor publice. Conform datelor din primele luni ale anului, deficitul bugetar a atins 30 miliarde de lei, echivalentul a 1,6% din PIB-ul prognozat pentru 2025.
Aceasta reflectă un echilibru fragil între măsurile de consolidare fiscală și nevoia de a susține creșterea economică, în timp ce țara se confruntă cu cheltuieli în creștere, în special în sectorul apărării. De asemenea, România va continua să resimtă presiuni externe, similar altor state membre ale Uniunii Europene, privind majorarea cheltuielilor pentru securitate națională, care s-au ridicat deja la 2,3% din PIB în 2024.
Proiecțiile economice și creșterea datoriei publice
Chiar și în fața unor riscuri economice considerabile, agenția de rating Fitch estimează o redresare economică moderată, cu o creștere de 1,4% a PIB-ului în 2025, urmată de o ușoară accelerare în 2026, de 2,2%.
Totuși, aceste proiecții nu vor împiedica o creștere semnificativă a datoriei publice, care ar putea ajunge la 62% din PIB până în 2026, mult peste media de 56% a țărilor cu rating similar (‘BBB’). Așadar, în ciuda redresării economice, problema datoriei publice rămâne o provocare majoră.
Instabilitatea politică și provocările alegerilor prezidențiale
Pe lângă aspectele economice, instabilitatea politică reprezintă un factor determinant în evoluția României în următorii ani. Fitch avertizează că incertitudinea politică va rămâne ridicată, în special în contextul alegerilor prezidențiale din mai 2025, care urmează să fie organizate într-un climat tensionat.
După anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2024, când ultranaționalistul Călin Georgescu a câștigat primul tur, țara a fost martora unor modificări semnificative în peisajul politic.
Alegerea unui președinte care să poată asigura stabilitatea politică va fi crucială pentru viitorul economic al României, având în vedere că politica externă și apărarea sunt responsabilități cheie ale acestui mandat.
Candidații prezidențiali și impactul asupra viitorului politic
În acest context, cei trei candidați principali pentru prezidențiale sunt Crin Antonescu, candidatul oficial al coaliției guvernamentale, George Simion, liderul AUR, și Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, care candidează ca independent.
Alegerile vor influența nu doar direcția politică a țării, ci și încrederea investitorilor în stabilitatea guvernamentala și capacitatea de a implementa reformele economice necesare.
Implicarea președintelui în politica economică și viitorul coaliției de guvernare
Un aspect esențial este că, în ciuda faptului că președintele nu joacă un rol direct în politica economică sau în gestionarea fondurilor europene, rezultatul alegerilor ar putea avea implicații semnificative asupra coaliției aflate la guvernare.
În special, consolidarea fiscală și gestionarea fondurilor europene vor depinde de stabilitatea politică pe termen lung, ceea ce face ca aceste alegeri să fie esențiale nu doar pentru viitorul politic, ci și pentru sănătatea economică a României.
