Economistul avertizează că, în 2025, creșterile de taxe ar putea fi inevitabile din cauza calculului politic actual, subliniind că deficitul bugetar va fi, practic, „aruncat” pe umerii generațiilor viitoare.
Christian Năsulea informează cetățenii despre deficitul bugetar și taxele din România
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a discutat despre deficitul bugetar al României și măsurile anunțate de guvern.
El a subliniat că, din cauza alegerilor din acest an, executivul va evita măsurile nepopulare, afirmând că „calculul politic primează”.
Întrebat despre modul în care statul cheltuie banii din buget, Năsulea a explicat că există prea multe firme care depind de proiectele de investiții promise de guvern.
El a subliniat că nu există presiuni sociale semnificative pentru schimbări, având în vedere că cei 1,3 milioane de bugetari sunt adesea susținători ai partidelor aflate la putere.
„Sunt prea mulți clienți ai statului, firme care lucrează cu statul și care se bazează pe niște proiecte de investiții care au fost promise și care sunt acum în desfășurare, care așteaptă ca lucrurile să meargă în continuare în acest fel. Nu există de fapt mișcări sociale care să ceară sau care să impună o schimbare de comportament, având în vedere că există 1,3 milioane de bugetari care vor vota probabil partidele de la guvernare.
Ceilalți sunt oamenii care care sunt în sectorul privat, care depind de niște firme care sunt în legături strânse cu aceste proiecte de investiții despre care tot vorbește premierul României. Deci, per total, calculul cred că este făcut corect de partidele politice din România.
Din păcate, este mai rentabil pentru ei, pe termen scurt, să continue același gen de comportament pentru că acest comportament le garantează mai degrabă câștigarea alegerilor și nu pune în pericol în mod semnificativ planurile pe care le au ei pe termen scurt”, a declarat acesta la Digi24.
România urmează un model de dezvoltare nesustenabil pe termen lung
Întrebat dacă acest comportament este iresponsabil, Christian Năsulea a răspuns că, într-adevăr, prezintă un grad de iresponsabilitate.
El a explicat că, deși problemele nu se vor manifesta imediat, România urmează un model de dezvoltare nesustenabil pe termen lung, similar cu cel utilizat de alte state dezvoltate, care transferă problemele actuale asupra generațiilor viitoare.
„Este un comportament care are un nivel de iresponsabilitate, pentru că, așa cum spuneam anterior, nu vom avea probleme foarte mari repede. Ceea ce facem în momentul acesta este făcut și de alte state dezvoltate din lume, care au aruncat problemele pe care trebuie să le rezolve la momentul respectiv în sarcina copiilor și nepoților lor. Asta facem și noi acum.
Încercăm să folosim un model de dezvoltare care este nesustenabil pe termen foarte lung sau care este foarte riscant pe termen foarte lung, cel puțin ducând datoria publică la un nivel extraordinar mai mare, în așa fel încât să ținem lucrurile sub control. Avem o viață ușoară, indiferent de cât de mult greu va provoca acest lucru pentru generațiile viitoare. Dacă vreți să numim asta iresponsabilitate, mi se pare că există motive serioase să o facem”, spune economistul.
Întrebat dacă ne putem aștepta la creșteri de taxe în 2025, Christian Năsulea a menționat că, deși politicienii speră să gestioneze deficitul excesiv și să continue împrumuturile, este puțin probabil să evite ajustări fiscale.
Cerințele externe vor impune creșteri de taxe
El a explicat că cerințele externe și necesitatea finalizării proiectelor de investiții vor putea impune creșteri de taxe și modificări în politica economică.
Dar dacă e să ne uităm la cerințele care vin din exterior, de la partenerii europeni, de la instituții internaționale și deși politicienii noștri sunt siguri că vor putea să meargă cu procedură de deficit excesiv 7 ani de acum înainte, că vor putea să se împrumute în continuare, vor putea să conducă o politică de iresponsabilitate bugetară, îmi este greu să cred că se va putea face acest lucru.
Mi-e teamă că vom vedea niște creșteri de taxe, vom vedea niște modificări, modul de funcționare al sistemului economic, care vor fi necesare în așa fel încât să poată să fie finalizate proiectele acestea de investiții care sunt în curs, pentru că o autostradă a Moldovei care este în construcție nu înseamnă că am plătit bani pentru ea 2024 și gata, am terminat cu această cheltuiala. Înseamnă tocmai că vor exista motive, scuze foarte bune, pentru câțiva ani de acum înainte în așa fel încât să ne așteptăm pentru câțiva la deficit și la o creștere a cheltuielilor publice”, a mai explicat Christian Năsulea.