Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, subliniază că ia în serios problema, în condițiile în care deficitul bugetar la cinci luni a ajuns la 2,33%.
„Este o realitate. Sunt 5 luni de execuție bugetară, 2,33% din PIB deficitul bugetar, 37 de miliarde de lei. Aceasta este realitatea astăzi. Nu putem sta cu mâna în sân pentru că după cinci luni 2,33% deficit bugetar nu este de joacă și tocmai de aceea încă de la audieri și din primele zile de mandat, aceasta este a doua săptămână de când am mandatul de ministru al Finanțelor, m-am concentrat pe acest plan de măsuri care urmează să fie agreat la nivelul coaliției și să putem gestiona corespunzător riscul de deficit bugetar”, a declarat joi Marcel Boloș.
Ținta de deficit este estimată la 4,4% pentru finalul anului în curs
Potrivit declarației, ținta de deficit preconizată pentru sfârșitul anului este stabilită la 4,4%.
„Este în interesul României ca să avem gestionat corespunzător deficitul bugetar pentru a nu afecta investițiile care sunt șansa noastră pentru dezvoltare pe termen lung și aceasta este abordarea corectă în prezent pentru ca acest plan de măsuri să intre în vigoare și să putem să închidem anul bugetar la nivelul țintei de deficit asumate față de CE, 4,4%”, a adăugat ministrul Finanțelor.
Deficitul bugetar a crescut cu 2,33%
Deficitul bugetar a crescut de la 1,72% din PIB la sfârșitul lunii aprilie la 2,32% din PIB în primele cinci luni ale acestui an. Veniturile totale au urcat la 197,54 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 10,4%, în timp ce cheltuielile au urcat la 234,45 miliarde de lei, reprezentând o creștere semnificativă de 17,3%.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 2,33% din PIB, respectiv 36,91 miliarde lei, cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 55,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, informează, miercuri Ministerul Finanţelor.