VARIANTE Scenariul din 2008 pare să se reia. Consum în expansiune, creditare și dobânzi în creștere, un avans economic peste așteptări. La toate acestea se adaugă nivelul deficitului bugetar. Dacă anul acesta Executivul va găsi soluții să-l păstreze sub 3% din PIB, în 2018, acesta va ajunge, aproape de nivelul din 2008, potrivit variantelor de lucru privind bugetul pentru anul viitor, aflate pe masa Guvernului și obținute de Capital.
Deficitul bugetar ar putea ajunge la 4,78% din PIB anul viitor, similar cu nivelul atins în 2008, respectiv de 4,8% din PIB. Această îngrijorare se află pe masa Ministerului Finanțelor, care face simulări privind măsurile promise în programul de guvernare, unele aplicate, altele care urmează a fi aplicate din 2018.
„Sunt similarităţi cu perioada 2006-2008 în ceea ce priveşte structura creşterii economice şi tendinţa de rigidizare a bugetului consolidat. Sunt totuşi două diferenţe notabile. Diferenţa pozitivă se referă la poziţia externă mult mai bună, respectiv deficitul de cont curent care se situează la circa 3% din PIB, faţă de 14% în 2007, care s-a dovedit a fi nesustenabil. A doua diferenţă semnificativă este în defavoarea momentului actual, şi anume datoria publică care s-a triplat, de la 12% din PIB la circa 38% PIB. Această datorie – care va fi platită de copiii noştri, tocmai aceia cărora nu le putem asigura şcoli decente şi manuale – nu provine din construcţii de autostrăzi, de căi ferate de mare viteză, de aeroporturi moderne, de şcoli sau de spitale. Triplarea datoriei a avut loc pe fondul unei administrări deficitare a economiei, în lipsa unei viziuni de dezvoltare. Cu alte cuvinte , după 10 ani suntem la fel de săraci, dar mai îndatoraţi“, a explicat, pentru Capital, Anca Dragu, fostul ministru al Finanţelor Publice.
Cheltuielile salariale adaugă o povară de peste 10 miliarde de lei în bugetul pe anul viitor. Acestea vor depăși 8,8% ca pondere din PIB, ajungând la 79,7 miliarde de lei, potrivit unui document de lucru aflat pe masa coaliției de guvernare. De asemenea, reducerea impozitului pe venit la 10% lasă o gaură de încasări în valoare de peste 11 miliarde de lei. Iar cheltuielile de capital, respectiv cele care însumează investițiile, ar urma să crească cu doar 4 miliarde de lei față de valoarea bugetată în acest an. O altă povară bugetată în variantele de lucru ale Ministerului Finanțelor și care se regăsește în programul de guvernare, se referă la creșterea valorii punctului de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 lei de la 1 iulie 2018. Aplicarea acestei măsuri va însemna cheltuieli bugetare suplimentare de aproape 3 miliarde de lei. Îngrijorător este faptul că, și în 2018, Executivul insistă să direcționeze resursele statului către consum și majorarea veniturilor, și nu către investiții.
Sunt similarităţi cu perioada 2006-2008 în ceea ce priveşte structura creşterii economice şi tendinţa de rigidizare a bugetului consolidat. Sunt totuşi două diferenţe notabile.
Anca Dragu, fost ministru al Finanţelor Publice
În acest sens, o măsură care pare prioritară pentru Guvern, fiind bugetată în documentele de lucru, este majorarea pensiei minime de la 520 lei la 640 lei începând cu 1 ianuarie 2018, conform programului de guvernare. Nota de plată a acestei măsuri este de 1,2 miliarde de lei. Nebugetate în schimb, sunt măsuri déjà anunțate, precum, acordatea tichetelor cadou și a voucherelor de vacanță, finanțarea programului Start-up Nation, conform programului de guvernare, cu 2 miliarde de lei anual.
Venituri – cheltuieli = deficit
Statul speră, în schimb, să compenseze la încasările din contribuțiile sociale, care estimează că vor crește cu 19 mliarde de lei anul viitor. Toate calculele se raportează la un PIB de 901,700 miliarde de lei. Creșterea nominală a PIB luată în calcul este de 7,7%.
De asemenea, veniturile vor reprezenta 30,7% din PIB, în timp ce cheltuielile ajung la 35,4% din PIB. Rezultă că deficitul bugetar luat în calcul de guvern pentru anul viitor este de 4,78% din PIB. Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a confirmat informaţia Capital potrivit căreia s-a luat în calcul inclusiv reducerea cotei unice la 12%, la cererea sindicatelor şi a primarilor. Potrivit acestuia, după mai multe calcule şi analize, varianta finală fiind cea pentru reducerea impozitului pe venit la 10%.
Estimările analiștilor
Analiştii băncii UniCredit consideră că Guvernul va ţine sub control deficitul bugetar numai în 2017, urmând ca acest decalaj să crească la 3,7% din PIB în 2018, iar creşterea economică va ajunge de la peste 5% în 2017 la 3,6% în 2018. „Creşterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de taxe şi reduceri ale investiţiilor publice ar putea menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu şi în 2018”, notează, într-un raport, analiştii UniCredit. Potrivit raportului, creşterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale şi externe.
În urma rectificării bugetare semnificative, „deficitul anului 2017 ar putea rămâne în preajma sau sub nivelul de 3% din PIB (conform metodologiei europene), mai ales dacă o parte a investiţiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare”. Cu toate acestea, „Guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetare nu pot finanţa relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor”.
Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investiţiilor publice. „Creşterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creştere, anume consumul şi stocurile”, se arată în raportul citat.