În fiecare an, țara noastră se împrumută de pe piața internă și de pe cea externă pentru a acoperi necesarul de finanțare a datoriilor ajunse la scadență și a deficitului bugetar, mai ales a celui provenit de la bugetul de pensii. În mod normal, datoria publică ar trebui să scadă în perioadele de creștere economică susținută, dar la noi a crescut chiar și anul trecut cu 15 miliarde lei.
Datoria publică a României a scăzut ca procent în PIB, dar a crescut nominal în fiecare an. După saltul din 2009 când ne-am împrumutat aproape 20 miliarde euro de la FMI, Banca Mondială și UE, care a dus la dublarea datoriei publice externe, țara noastră a returnat mai mult de trei sferturi din împrumut, dar cu bani împrumutați din altă parte. Fostul prim-ministru Victor Ponta s-a lăudat că a reușit să returneze integral în perioada guvernării împrumutul de la Fondul Monetar Internațional, dar datoria publică nu a scăzut în consecință.
În prezent, România are o datorie publică care la sfârșitul anului trecut reprezenta 35,2% din PIB, în scădere de la 37,6% în 2016. Scăderea a fost provocată de creșterea economică, adică un PIB mai mare, deoarece nominal datoria publică a crescut cu 15 miliarde lei față de 2016. Calculată după metoda ESA 2010, datoria publică a urcat la 301 miliarde lei la finele anului trecut, conform datelor Ministerului de Finanțe. Mai mult de jumătate din datoria totală este împrumutată de pe piața internă, 154,6 miliarde lei la sfârșitul anului trecut, iar către piețele externe datoria se ridica la 147 miliarde lei. Emisiunile de titluri de stat emise pe piața externă sunt mult mai puține decât cele de la intern, iar valoarea totală a emisiunilor aflate în circulație în prezent se ridică la 20,25 miliarde euro și 5,5 miliarde dolari.
Valoarea titlurilor de stat emise anual în euro sau dolari pentru piața externă a fost relativ constantă în ultimii ani. În 2013 România a emis titluri în valoare de 1,5 miliarde dolari și 2 miliarde euro, în 2014 de 2 miliarde dolari și 2,75 miliarde euro, în 2015 de 2 miliarde euro, iar în 2016 de 3,25 miliarde euro. Anul trecut emisiunile au totalizat 2,75 miliarde euro, iar anul acest, în februarie, au fost emise două serii de titluri în valoare totală de 2 miliarde euro.
Pe lângă titlurile de stat emise, toate cu maturități pe termen mediu și lung, țara noastră mai are de returnat către Banca Mondială și Uniunea Europeană puțin peste 3,5 miliarde euro, dintre care circa un miliard către Banca Mondială, iar restul către UE. Datoria face parte din împrumutul luat în 2009, din care a fost achitată integral suma către FMI, de aproximativ 13 miliarde euro, iar către BM și UE s-a returnat mai puțin de jumătate. După plata a aproape 1,2 miliarde euro către BM și UE anul trecut, anul acesta avem de achitat 1,4 miliarde euro, iar anul viitor circa un miliard.
74 miliarde lei în 2018
Pe piața internă valoarea titlurilor de stat în circulație se ridică la 128,3 miliarde lei în emisiuni în moneda națională și 10,6 miliarde lei (echivalentul a 2,29 miliarde euro) în emisiuni în euro. Împrumuturile anuale ale guvernului, menite a achita emisiunile de titluri ajunse la maturitate și a finanța deficitul bugetar, au crescut constant de la circa 30 miliarde lei în 2013 până la aproximativ 50 miliarde lei anul trecut.
Din păcate, și datoria publică totală a crescut constant. În prezent, ponderea datoriei publice și exercițiul aferent, adică plățile anuale, nu reprezintă o problemă pentru economie, la 35,2% din PIB, dar în cazul în care datoria va crește ca anul trecut, iar urcarea PIB nu va mai fi la fel de mare, există pericolul să ne apropiem de pragul de 40% ca pondere în PIB, prag considerat periculos pentru o economie fragilă.
Oficialii BNR, ca și economiștii din sectorul privat, au ridicat această problemă în ultimii ani atenționând că riscul de intrare în recesiune economică este major (de 50% conform unui studiu BNR) atunci când datoria publică se află la peste 40% din PIB. Pentru 2018, Ministerul de Finanțe a programat împrumuturi de circa 48-50 miliarde lei de pe piața internă și de 4,5 – 5 miliarde euro de pe piața externă, sumă menită să acopere necesarul de finanțare la nivel guvernamental de circa 74 miliarde lei (dintre care deficitul bugetar este estimat la 27 miliarde lei, adică 2,97% din PIB, iar restul pentru refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență, în valoare de 47 miliarde lei).
Creșterea economică ar trebui să se situeze la 5,5% conform Comisiei Naționale de Prognoză, întimp ce FMI o estimează la 5,1%. În cazul în care PIB nu urcă pe cât se prognozează, acoperirea deficitului bugetar va fi mult mai dificilă, iar riscul ca datoria publică să se apropie de 40% din PIB crește vertiginos.
3.500 euro datorie pentru fiecare cetățean
Fiecare cetățean român are de achitat circa 16.000 lei (aproximativ 3.500 euro) în contul datoriei publice totale. O sumă deloc mică în condițiile în care salariul mediu net se ridică la circa 500 de euro, iar pensia medie este la jumătate față de salariul mediu.
Problema este că banii din împrumuturi, cei destinați acoperirii deficitului bugetar, ajung să finanțeze deficitul bugetului de pensii. Cheltuielile statului cu pensiile reprezintă 8% din PIB, adică aproape o treime din totalul cheltuielilor bugetului de stat, iar ponderea este prognozată să ajungă la 15% din PIB pe termen lung. Deficitul bugetului de pensii se ridică la circa 15 miliarde lei, reprezentând diferența dintre contribuțiile angajaților și veniturile pensionarilor. Statul are nevoie să acopere bugetul de pensii prin contribuții, nu prin deficit bugetar, iar aceasta presupune menținerea cheltuielilor într-un interval sustenabil. Numai că guvernul a decis anul trecut o nouă majorare a pensiilor speciale, al căror buget total a ajuns la peste 7 miliarde lei anul trecut, iar anul acesta sunt estimate cheltuieli de 9 miliarde lei.
Deficitul bugetului de pensii înseamnă micșorarea sumelor care în mod normal ar trebui să meargă către investiții. Aceasta este o problemă majoră pentru economie dat fiind starea infrastructurii rutiere, pentru care nu avem încă proiecte mari în desfășurare. Creșterea datoriei publice concomitent cu majorarea PIB și ca urmare a proiectelor publice mari a fost un model utilizat de toate țările care acum sunt economii dezvoltate, însă la ei nu a existat problema deficitului de pensii sau asigurări sociale.
O altă problemă care apare ca urmare a creșterii datoriei publice este majorarea serviciului datoriei, adică plățile anuale. Conform ultimei proiecții realizate de Ministerul de Finanțe pentru perioada 2016-2024, în 2018 avem de achitat un total de 10,4 miliarde euro, dintre care 36,78 miliarde lei sub formă de rate de capital, iar aproape 10 miliarde lei ca dobânzi și comisioane. Dacă ne uităm la proiecția realizată de Minister pentru perioada 2013-2018 (estimare realizată în 2014) observăm că serviciul datoriei a crescut cu peste 3 miliarde euro, în proiecția respectivă totalul plăților fiind estimat la 7,18 miliarde lei, dintre care 25,25 miliarde lei ca rate de capital, iar 6,22 miliarde lei dobânzi și comisioane.
301 miliarde lei era totalul datoriei publice în decembrie 2017, conform datelor Ministerului de Finanțe
15 miliarde de lei este deficitul bugetului de pensii, reprezentând diferența dintre contribuțiile angajaților și veniturile pensionarilor
47 miliarde lei este serviciul datoriei publice în 2018, dintre care 37 miliarde sub formă de rate de capital, iar circa 10 miliarde lei dobânzi și comisioane
Acest articol a fost publicat în numărul 16 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 23-29 aprilie 2018