Deficitul de cont curent a crescut cu peste 50% în primele 11 luni ale anului trecut

Conform informațiilor transmise de către Banca Națională a României (BNR), „balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 3,895 miliarde de euro, respectiv cu 784 milioane euro”.

„În perioada ianuarie – noiembrie 2021 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15,313 miliarde de euro, comparativ cu 9,753 miliarde de euro în perioada ianuarie – noiembrie 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 3,895 miliarde de euro, respectiv cu 784 milioane euro; balanţa veniturilor secundare şi cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 515 milioane euro, respectiv cu 366 milioane euro”, este scris în comunicatul BNR.

Datoria externă totală a crescut cu 6,430 miliarde de euro

În perioada ianuarie – noiembrie 2021, datoria externă totală a crescut cu 6,430 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 96,501 miliarde de euro la 30 noiembrie 2021 (72,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,2% faţă de 31 decembrie 2020.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2021 nivelul de 36,736 miliarde de euro (27,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2020.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,9% în perioada ianuarie – noiembrie 2021, comparativ cu 20,7% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2021 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2021 a fost de 82,3%, comparativ cu 90,3% la 31 decembrie 2020.

Planurile BNR în actualul context complicat

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat că Banca Centrală încearcă să ancoreze aşteptările inflaţioniste, prin majorarea dobânzii de politică monetară, şi să tempereze creşterea de preţuri la celelalte componente, în condiţiile în care peste 70% din componenta indicelui de inflaţie este determinată de preţurile la energie.

Deciziile de politică monetară ale BNR au efecte reduse asupra acestor preţuri, adaugă Dan Suciu.

„Din păcate, inflaţia este principala îngrijorare, pentru că am văzut în ultima perioadă creşteri ale acestui indice. Nu este doar în România această situaţie. Este o situaţie pe plan mondial, cauzată în principal de preţurile la energie.

Am văzut cu toţii evoluţia preţurilor la energie – energie electrică, gaze, combustibili. Toate acestea afectează profund acest indice şi, implicit, se duce creşterea de preţuri şi în alte tipologii de preţuri – asta înseamnă de fapt inflaţie, când avem o creştere generalizată a preţurilor.

Din păcate, în indicele nostru de inflaţie, peste 70% din componenta lui este determinată de preţurile la energie, asupra cărora deciziile de politică monetară pe care le ia Banca Centrală, de majorare a dobânzii, au efecte relativ reduse, aşa că principala noastră armă, care este această dobândă de politică monetară, nu e foarte eficientă împotriva preţurilor la energie.

Dar ceea ce încercăm să facem – şi credem că în partea a doua a anului se va vedea în mod explicit acest lucru – este de a ancora aşteptările inflaţioniste, de a tempera creşterea de preţuri la celelalte componente. Acesta este motivul pentru care creştem dobânda”, a precizat reprezentantul BNR, într-un interviu acordat Radio România Actualităţi.