Deficitul de economisire, calculat de cei de la Aviva şi Deloitte se ridică, în ţara noastră, la 40 de miliarde de euro anual. Deficitul de economisire reprezintă diferenţa dintre a trăi bine la pensie şi a trăi mult mai rău. Analiştii de la cele două companii au calculat cât ar trebui să mai pună deoparte angajaţii din toate statele Uniunii Europene pentru a-şi păstra acelaşi nivel de trai după pensionare. La noi, a rezultat o sumă medie de 3.700 de euro anual, pornind de la 1.300 euro pentru cei cu vârsta de 20 de ani în 2010, 1.700 euro pentru cei de 30 de ani, 2.900 de euro pentru cei de 40 de ani şi 4.800 euro pentru cei de 50 de ani.
Deficitul bugetului de pensii se ridică la 3,6 miliarde euro, conform declaraţiilor preşedintelui României. Deficitul de pensii este mai simplu de calculat: reprezintă diferenţa dintre veniturile bugetului de pensii şi cheltuielile acestuia. Mai exact, banii primiţi din contribuţiile sociale ale angajaţilor sunt mai puţini decât suma care trebuie plătită pensionarilor. Sunt prea puţini salariaţi, prea mulţi pensionari, pensiile sunt mai mari (?!) decât ar trebui să fie. Cauzele sunt diverse.
Câteva alte concluzii ce rezultă din studiul amintit reţin atenţia. Astfel, în următorii 40 de ani, se vor pensiona 11 milioane de persoane. Adică de trei ori mai mult decât numărul pensionarilor actuali (4,68 milioane). Ceea ce înseamnă că deficitul bugetului de pensii nu poate decât să crească. Cum speranţa de viaţă este în creştere, dar numărul de salariaţi plătitori de taxe nu va fi mult mai mare (ponderea persoanelor ocupate din totalul persoanelor active este apropiată de cea europeană), vor fi tot mai puţini bani pentru pensionari. Iar deficitul nu se va putea regla decât prin reducerea cuantumului pensiilor. Venituri care oricum nu sunt suficiente pentru oamenii care se bazează exclusiv pe ele. Nu degeaba vedem atâţia pensionari săraci.
Cu alte cuvinte, statul ne plăteşte (prin sistemul pensiilor de stat, pentru care noi plătim lunar sume semnificative din salariu) mai mult decât poate doar ca să trăim prost. Specialiştii spun că mai avem nevoie de sume suplimentare investite în zona privată pentru a ne putea păstra acelaşi nivel de trai şi după pensionare. Traian Băsescu însă vine să ne anunţe că suntem o ţară de asistaţi social, că în jur de 12-13 milioane de români primesc bani de la stat. Nu se ştie exact cum s-a ajuns la ponderea de 60% de asistaţi social din totalul populaţiei, probabil au fost incluse şi alocaţiile copiilor. Dar este din ce în ce mai evident că statul nu este capabil să gestioneze banii pe care îi ia de la noi (de la toţi, pentru că şi asistaţii social plătesc TVA). Nu ar fi mai bine să nu mai dea niciun ban la nimeni, dar nici să nu mai ia? Să ne lase să ne gospodărim fiecare cum ştim banii pe care îi câştigăm? Sau măcar să dea posibilitatea alegerii.
