Diana Buzoianu explică traseul inițiativei „DNA-ul Pădurilor”
Robert Turcescu i-a adresat câteva întrebări deputatei USR Diana Buzoianu, care este și vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic din cadrul Camerei Deputaților.
„V-ați opus, recent, unei inițiative a Ministerului Mediului în domeniul urmăririi materialelor lemnoase. Și asta, în condițiile în care, România e aproape vestită, cu tot ceea ce înseamnă scandalurile legate de defrișările ilegale. De ce?”, a fost întrebarea pusă de Robert Turcescu.
„Singura care există în momentul de față, care a fost pusă în Parlament, cu privire la monitorizarea masei lemnoase, este legată de imaginile satelitare pe care le-am susținut și de sistemul CCTV pe care l-am votat. De altfel, noi suntem inițiatorii pentru DNA-ul Pădurilor, acea structură specializată de procurori (…) Nu funcționează pentru că nu a trecut prin Parlament. A trecut o dată în mandatul anterior, cu votul inclusiv al PSD, UDMR, USR și minorități. Și apoi a fost atacat imediat la CCR, declarat neconstituțional pentru că îi lipsea fișa economică.
Ulterior, am redepus acest proiect. Am cerut fișa economică de la Guvern, care a blocat practic acest proiect de lege. Guvernul ne-a spus că nu are datele necesare să dea acest impact bugetar. Deci, practic, am blocat un proiect de lege ca să vină doi ani mai târziu Guvernul să ne spună că oricum nu avea datele să facă acea fișă economică. Iar astăzi suntem în punctul în care majoritatea partidelor care au votat pentru această structură de procurori specializați, de luptă împotriva infracțiunilor de mediu, majoritatea parlamentară nu mai susține, se pare, acest proiect. acuma, că am rezolvat și problema constituțională”, a explicat Diana Buzoianu.
Ce măsuri au fost luate în timpul ultimului mandat parlamentar
„După patru ani de zile, după încă un mandat parlamentar, e ceva în plus apropo de legislația care protejează pădurea de defrișările ilegale?”, a întrebat Robert Turcescu.
Diana Buzoianu oferă câteva date statistice primite de la Ministerul Justiției și de la Parchetul General de pe lângă ÎCCJ, dar și de la Comisia Europeană.
„Eu am cerut date concrete de la Ministerul Justiției, și de la Parchetul General de pe lângă ÎCCJ cu privire la infracțiunile silvice. Dar nu doar cu privire la ele, pentru că noi avem, de fapt, probleme, pe toate infracțiunile de mediu. Pe infracțiunile silvice, în ultimii trei ani de zile, procentul este de undeva la peste 95% dintre infracțiuni, dosare care au fost fie clasate, fie au fost finalizate cu renunțare la urmărire penală. Deci doar 5% dintre aceste dosare au ajuns pe masa unui judecător.
Bineînțeles, multe dintre aceste dosare finalizându-se nu neapărat cu condamnări. În prima jumătate a anului 2020, ca să ne facem o idee, doar 10 oameni au fost condamnați cu închisoare, deci au făcut măcar o zi de închisoare, în contextul în care, în România, conform statisticilor, în 2023, am pierdut 20 de milioane de metri cubi de lemn fără acte în regulă. Conform Comisiei Europene, în fiecare an pierdem 5 miliarde de euro din tăierile ilegale.
Ăștia nu sunt bani care dispar în neant, ăștia sunt bani care care se duc în buzunarele mafiei lemnului. (…) Problema este că atunci când ai dezbateri în Parlament în care încerci să spui că există o nevoie reală, și de procurori și de specializați, și de sisteme mai bune in place, și de un sumar care să fie upgradat (…) ți se explică că fenomenul tăierilor nu mai există, în ciuda tuturor datelor”, a transmis Buzoianu.
Cum evoluează proiectul referitor la Centura Verde a Bucureștiului
Potrivit Dianei Buzoianu, progresele nu sunt semnificative nici aici.
„Din păcate nu se fac mari progrese. Am avut un proiect cu domnul Aurel Oprinoiu, pentru protejarea arborilor seculari. (…) Am vrut inițial ca acel proiect să fie unul care să protejeze arborii seculari din păduri și din afara pădurilor. În urma negocierilor, a reieșit foarte clar că dacă urma să mergem înainte cu proiectul și pentru arbori seculari la nivel de păduri, urma să fie blocat sau respins direct. Așa că a trebuie să facem un pas în spate, să găsim un consens, măcar să fie protejați arborii seculari din orașe, din comune, din sate. (…)
Centura verde a Bucureștiului are niște arbori seculari (…) care sunt astăzi tăiați. Legea pentru protejarea lor, noi o avem depusă de doi ani de zile. De nouă luni de zile este blocată la Camera Deputaților. (…) reprezentanții Romsilva au venit la masă și au explicat că ei nu văd de ce ar trebui să protejăm pădurile din jurul Bucureștiului.
Ăsta este stadiul în care noi ne aflăm astăzi cu pădurea. (…) Se pare că există un blocaj. În momentul de față, singurul partid care nu a semnat manifestul pentru Centura Bucureștiului este PSD”, potrivit Dianei Buzoianu.
Vă invităm să urmăriți întreaga discuție, exclusiv pe canalul de YouTube HAI România, chiar aici.
Alte teme abordate în cadrul evenimentului
În cadrul acestui eveniment din 26 martie au mai fost discutate subiecte de importanță majoră pentru piața energiei din România, printre care:
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030
Tranziția energetică – între obligativitate asumată și necesitate economică
Producția și consumul de energie din surse regenerabile în România – energie solară, eoliană, geotermală etc.
Eficiență energetică pentru tranziție energetică
Gazele naturale – combustibil de tranziție
Fonduri pentru tranziție și eficiență energetică
Dezvoltare sustenabilă în energie
Rapoarte de sustenabilitate în domeniul energiei
