Potrivit Asociaţiei Române a Producătorilor de Hrană pentru Animale de Companie din România (ARPAC), piaţa petfood a crescut cantitativ de aproape zece ori în perioada 1999 – 2006. Cea mai mare parte a ofertei – peste 90% – o reprezintă importurile provenite din Uniunea Europeană.

Piaţa are un potenţial de creştere uriaş, în opinia Gratzielei Bahaciu, secretar general al ARPAC. „Din punctul de vedere al ofertei şi al numărului de jucători însă, această categorie de produse este deja la nivelul existent în ţările dezvoltate, cumpărătorii având posibilitatea de a alege hrana din segmentele economic, standard, premium şi chiar super-premium“, adaugă Gratziela Bahaciu.

În opinia sa, unul dintre cele mai importante beneficii ale aderării României la uniunea Europeană îl constituie eliminarea taxelor vamale de import de 18,2%, ceea ce creează premisele unui mediu economic competitiv şi pentru această industrie.

Toţi jucătorii din piaţa de petfood apreciază faptul că mentalitatea şi comportamentul deţinătorilor de animale de companie s-a schimbat substanţial în ultimii zece ani. Astfel, dacă în 1997, principala modalitate de hrănire a prietenilor necuvântători era cea primitivă, constând în administrarea resturilor de la masa stăpânilor, ulterior, vânzările de hrană specială, preparată industrial, au crescut cu un ritm anual de 20% – 30%. Cu toate acestea, dacă ne referim la situaţia înregistrată în ţările vecine, dimensiunea pieţei locale este încă redusă.
„Pentru a hrăni zi de zi un animal de companie cu petfood, este nevoie de un efort financiar semnificativ raportat la venitul mediu lunar al românilor, respectiv 4% din nivelul acestuia“, explică Claudiu Lăpădat, sales&marketing manager Nestlé Purina Petcare. „De aceea, coeficientul de acoperire calorică – indicator care arată cât la sută din necesarul zilnic caloric al unui animal de companie este luat din hrana preparată industrial – este de numai 5%. O altă particularitate a pieţei locale o constituie faptul că este polarizată în jurul segmentelor economic – acesta este cazul în care proprietarii trec de la hrana preparată în casă la cea industrială – şi super premium – cazul celor care au înţeles beneficiile petfood şi caută o alimentaţie diversificată şi de calitate. Cele două segmente au un trend crescător, superior nivelului mediu al pieţei“, adaugă Claudiu Lăpădat.

Precizăm că portofoliul Nestlé Purina conţine produse care se adresează exclusiv canalului de distribuţie specializat (petshopuri, cabinete veterinare, crescătorii), respectiv mărcile Pro Plan, Dog Chow/Cat Chow, Dog Menu/Cat Menu şi Purina Veterinary Diets. Pe segmentul „grocery“ este prezentă cu brandurile One, Gourmet, Friskies şi Darling.

„Categoria petfood înregistrează un ritm de creştere accelerat în ultimii ani, iar această dinamică se reflectă şi în ceea ce priveşte vânzările noastre“, afirmă Ilinca Burlan, corporate affairs manager Mars România. Compania producătoare a brandurilor Pedigree, Whiskas, Chappi, Kitekat, Sheba şi Caesar este liderul pieţei locale de petfood, potrivit raportărilor Nielsen. „Potenţialul de creştere al pieţei locale este confirmat de indicatorul «acoperire calorică», extrem de scăzut în România, în timp ce media europeană ajunge la 60% – 70%.

În plus, evoluţia pieţei va fi influenţată într-o măsură considerabilă şi de factorii sociali, pe lângă cei economico – legislativi, adică de modificarea stilului de viaţă“, este de părere Ilinca Burlan.

Mars România (fosta Master Foods) şi Nestlé deţin cea mai mare pondere în ceea ce priveşte vânzările de hrană pentru câini şi pisici. Alte branduri vizibile în piaţă sunt aşa-numitele „private label“, precum şi cele aparţinând companiilor Furajny Hrany (Bulgaria), Nova Foods (Italia), Biomil (Elveţia), Biovet (Ungaria) şi Nordic Pet Food – producţie locală (sursa: Nielsen).

În prezent, cei care cumpără produse pentru animale se regăsesc preponderent în zona urbană şi se situează la nivelul mediu şi superior din punctul de vedere al veniturilor, fapt confirmat de un studiu realizat la mijlocul acestui an de Daedalus Consulting.

Ce spun studiile de piata

• La mijlocul acestui an, în 40,3% din totalul gospodăriilor urbane din România exista cel puţin un animal de companie. În anul 2003, ponderea acestora era de numai 30,9%.
• Preferaţii rămân câinii (se regăsesc în 77,7% din gospodăriile care deţin animale de companie) şi pisicile (40,2%)
• Peste 65% dintre deţinătorii de animale de companie afirmă că acestea au fost primite cadou sau au fost cumpărate de un membru al familiei. În 23,3% din cazuri, este vorba de adopţii.
• În prezent, mâncarea uscată preambalată deţine cea mai mare pondere (53,7%) în hrana animalelor de casă, urmată de cea gătită, obişnuită (47,6%). În 2003, predomina mâncarea gătită.
• Alte moduri de hrănire: mâncare uscată vărsată (22,2%), mâncare gătită special pentru animalul de companie (17,8%), mâncare umedă preambalată (16%).
• Principalele mărci de mâncare uscată preambalată folosite pentru hrana animalelor de companie: Pedigree (31,5%), Chappi (15,8%), Whiskas (15%), Kitekat (8,6%), Darling (7,6%).
• Mărci de mâncare umedă preambalată folosite preponderent: Pedigree (21%), Whiskas (20,7%), Kitekat (15,6%), Chappi (11,8%), Darling (7,7%).
• Suma medie cheltuită lunar pentru hrană şi accesorii (jucării, recipiente pentru hrană, îmbrăcăminte, cuşcă/colivie/coş) este de 75 de lei. Cei mai mulţi români (45,7%) cheltuiesc mai puţin de 50 de lei lunar, însă aproape 1% alocă peste 500 de lei.