Deciziile CNVM priveaza SSIF-urile de procente bune din cifra de afaceri
In incercarea de a evita un blocaj la o parte dintre companiile care vor sa plece de la Bursa, CNVM a luat de sub nasul SSIF-urilor o oportunitate buna de castig.
Mult trambitatele listari la BVB se tot lasa asteptate, iar in locul lor ar fi putut aparea o noua oportunitate de a face bani pentru SSIF-uri. Este vorba, paradoxal, tocmai de iesirea unei mari parti a societatilor de pe piata de capital, mai ales dintre cele care acum sunt tranzactionate la Rasdaq.
Cum-necum, insa, CNVM a reusit sa taie si aceasta posibilitate de castig, prin emiterea Dispunerii de Masuri Nr. 2/2006. Potrivit acesteia, retragerea de la tranzactionarea pe o piata reglementata se poate face si in urma unei hotarari a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor (AGEA), fara sa mai fie nevoie de efectuarea unei oferte publice de preluare in vederea inchiderii societatii.
Ceea ce putea fi o afacere buna pentru brokeri devine, asadar, amintire. “Principial, CNVM are dreptate”, admite Nicolae Ghergus, presedintele Confident Invest. “Cine vrea sa ramana la Bursa ramane, cine nu, pleaca. Este o idee pe care reprezentantii investitorilor majoritari au mai sustinut-o si in trecut. Totusi, principiul era cunoscut de catre comisarii CNVM si in 2004, atunci cand a fost redactata Legea pietei de capital si, ulterior, la emiterea Regulamentului 13/2004. Atunci, insa, nu a fost luata in calcul aceasta varianta”, spune el.
Pentru investitori, problema se pune diferentiat. Pentru cei cu pachete majoritare, costurile cu delistarea au scazut simtitor. Mai ales ca despagubirea celor care vor sa iasa din firma nu mai este platita de actionarul majoritar, ci de companie. Modul de calcul al pretului difera, fiind, de cele mai multe ori, mai mic in cazul retragerii prin hotarare a AGEA decat in cazul ofertei publice de preluare. In primul caz, pretul este egal cu valoarea medie determinata prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare. In al doilea caz, pretul este cel putin egal cu cel mai mare pret dintre pretul mediu ponderat pe ultimele 12 luni si cel mai mare pret platit de ofertant in ultimele 12 luni, iar in cazul in care metoda nu poate fi folosita, cu activul net pe actiune. Mai mult, nu mai e nevoie de plata unei SSIF pentru serviciile aferente delistarii.
Pentru investitori cu pachete minoritare de actiuni, scaderea pretului la care sunt rascumparate actiunile nu poate sa provoace decat suparare. Ingrijorator poate fi si faptul ca actionarul majoritar are o putere mai mare decat pana acum, inclusiv puterea de a-i santaja pe ceilalti actionari, amenintandu-i cu iesirea de la Bursa daca ii critica actiunile. Iar cel mai bun exemplu, si cel mai de actualitate, este cel de la Asirom, unde actionarul majoritar Interagro “si-a aratat muschii” in fata minoritarilor mai galagiosi, luand decizia de iesire de pe Rasdaq. Ce sa mai vorbim de teapa pe care o va lua QVT Fund care, dupa ce a cumparat masiv actiuni la Sicomed, tocmai pentru a nu permite celor de la Zentiva sa delisteze compania, are sanse mari sa nu le poata vinde decat la un pret sensibil mai mic.
In ceea ce ii priveste pe brokeri, masura e proasta din doua motive. In primul rand, face ca iesirea de la tranzactionare sa fie mai usoara, iar de aici tranzactii si, implicit, comisioane mai mici. In al doilea rand, ii priveaza de o sursa de venituri deloc neglijabila, daca ne gandim ca transformarea pietei de capital prin unificarea BVB si Rasdaq va duce la retragerea mai multor companii decat pana in prezent de la tranzactionare.
In propunerea de reorganizare a pietei de capital, avansata acum cateva luni de CNVM, existau 169 de emitenti care indeplineau conditiile pentru a trece de la Rasdaq la BVB, insa majoritatea celor din piata se asteapta ca doar circa 10-20 sa ajunga la tranzactionare la categoriile 1 sau 2. Asadar, o parte din ele vor merge catre sistemul alternativ de tranzactionare, iar o alta parte vor renunta definitiv la orice tangenta cu piata de capital.
Capitalizarea celor 169 de emitenti era, la inceputul anului, de 1,2 miliarde de euro. Daca presupunem ca un sfert dintre ele ies de pe piata de capital (o proportie rezonabila, daca ne gandim ca multe sunt la Rasdaq fara sa vrea), rezulta o capitalizare de 300 de milioane de euro, sau 40 de companii. Avand in vedere ca e nevoie de o detinere de 95% pentru a scoate societatea de la Bursa, ar fi insemnat, teoretic, circa 15 milioane de euro intermediate de SSIF-uri in oferte publice de preluare.
Surse din piata sustin ca, pentru o oferta publica, un broker percepe de obicei un comision fix, in functie de complexitatea acesteia, intre 2-3.000 de euro si 20-30.000 de euro, plus 1% comision procentual din valoarea totala. Rezulta, in aceasta situatie, o cifra totala in jurul a 500.000 de euro ca pierdere potentiala doar din aceasta directie. Plus companiile de la BVB care sunt interesate sa se delisteze si cele care indeplinesc conditiile pentru sistemul alternativ, dar nu vor sa fie tranzactionate acolo. In total, se poate spune, fara teama de a gresi, ca pierderile depasesc milionul de euro.
Vel Pitar economiseste trei milioane de euro
• Un exemplu concret si recent pentru a ilustra situatia este Vel Pitar, unde actionarul majoritar Broadhurst Investments astepta, se pare, cu nerabdare o asemenea sansa.
• La o capitalizare de circa 50 de milioane de euro inainte de anuntul privind delistarea, cu 80,43% apartinand actionarului majoritar, mai era nevoie de o oferta publica de preluare in valoare de peste zece milioane de euro pentru finalizarea procedurilor.
• In conditiile actuale, societatea va cheltui doar in jur de sapte milioane.
• Comisioanele pentru SSIF care s-ar fi ocupat de delistare s-ar fi situat, in acel caz, intre 100.000 si 150.000 de euro, urcand sensibil cifra de afaceri a respectivei societati.
1.811
emitenti de la Rasdaq si BVB indeplineau, potrivit Proiectul CNVM de reorganizare a pietei de capital, conditiile pentru a putea fi tranzactionati la BVB sau pe sistemul alternativ. O buna parte dintre ei insa vor alege, probabil, iesirea de la Bursa.
